Groenlanda ar trebui să poarte discuţii directe cu guvernul SUA, fără Danemarca, a declarat pentru Reuters un lider al opoziţiei din Groenlanda, în contextul în care insula arctică analizează modul în care să răspundă la noua iniţiativă a preşedintelui Donald Trump de a o aduce sub controlul SUA.
Trump a intensificat recent ameninţările de a prelua Groenlanda, reînviind o idee pe care a lansat-o în 2019, în timpul primului său mandat, deşi se confruntă cu o puternică opoziţie la această idee în Washington, inclusiv din partea propriului său partid.
Groenlanda este situată strategic între Europa şi America de Nord, ceea ce o face un loc crucial pentru sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice. Resursele sale minerale bogate se potrivesc, de asemenea, cu obiectivul Washingtonului de a reduce dependenţa de China.
Insula este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Are propriul parlament şi guvern, dar Copenhaga păstrează autoritatea asupra afacerilor externe şi apărării.
„Încurajăm actualul nostru guvern (groenlandez) să poarte un dialog cu guvernul SUA, fără Danemarca”, a declarat Pele Broberg, liderul Naleraq, cel mai mare partid de opoziţie şi cea mai proeminentă voce politică pentru independenţa Groenlandei. „Deoarece Danemarca antagonizează atât Groenlanda, cât şi SUA cu medierea sa”, a argumentat el, potrivit News.ro.
Toate partidele groenlandeze doresc independenţa, dar au opinii diferite cu privire la modul şi momentul în care aceasta ar trebui obţinută. Naleraq, care susţine cu tărie trecerea rapidă la independenţa deplină, şi-a dublat numărul de locuri, la opt, în alegerile de anul trecut, obţinând 25% din voturi într-o ţară cu doar 57.000 de locuitori.
Deşi a fost exclus din coaliţia de guvernare, partidul a declarat că doreşte un acord de apărare cu Washingtonul şi că ar putea urmări un acord de „liberă asociere” – în baza căruia Groenlanda ar primi sprijinul şi protecţia SUA în schimbul drepturilor militare, fără a deveni teritoriu american.
Reacția guvernului groenlandez
Guvernele danez şi groenlandez nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la declaraţiile lui Broberg.
Însă ministrul de externe groenlandez, Vivian Motzfeldt, a declarat miercuri seara pentru cotidianul Sermitsiaq că Groenlanda nu poate purta discuţii directe cu SUA fără Danemarca, deoarece nu are dreptul legal să facă acest lucru. „Avem reguli privind modul de soluţionare a problemelor în Regat”, a spus ea.
Miniştrii de externe danez şi groenlandez şi secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească săptămâna viitoare.
„Cea mai mare speranţă a mea este că întâlnirea va duce la normalizarea relaţiilor noastre”, a declarat Motzfeldt pentru Sermitsiaq.
Emoţiile sunt intense.
Ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, a postat pe X o fotografie cu sicriul unui soldat danez scos dintr-o biserică – un soldat care, potrivit Ministerului Apărării, a fost ucis în Afganistan în 2011 – subliniind contribuţia Danemarcei pentru aliatul său, SUA. „Mai întâi în Afganistan, apoi în Irak, soldaţii danezi au luptat cot la cot cu aliaţii noştri... Mulţi soldaţi capabili şi eroici au plătit preţul suprem”, a scris el.
Într-o mişcare neobişnuită, parcul de distracţii Tivoli din centrul Copenhagăi a arborat joi steagul Groenlandei.
Dar Danemarca şi Groenlanda încearcă să orienteze dezbaterea pe o cale diplomatică, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător senior la Institutul Danez pentru Studii Internaţionale. „Strategia este de a readuce declaraţiile nediplomatice ale lui Trump de pe reţelele sociale în canalele diplomatice stabilizate”, a spus el.
Ambasadorii NATO la Bruxelles au discutat joi despre Groenlanda, convenind că alianţa ar trebui să consolideze securitatea arctică, au declarat surse Reuters. „Nicio dramă”, a spus un diplomat NATO de rang înalt. „Există un consens larg asupra faptului că NATO trebuie să accelereze dezvoltarea unei prezenţe de descurajare mai puternice în regiune.”
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul evaluează răspunsul său în cazul în care planurile SUA se concretizează. „Mesajele pe care le auzim sunt extrem de îngrijorătoare”, a spus ea.
Atitudini diferite la Washington
Înaltii oficiali din administraţia Trump par să aibă perspective diferite cu privire la modul de atingere a obiectivelor lor. Marco Rubio, secretarul de stat, pare să nu fie în favoarea unei operaţiuni militare, potrivit ministrului francez de externe.
Mulţi dintre colegii republicani ai lui Trump din Congresul SUA au respins discuţiile privind cumpărarea Groenlandei sau cucerirea ei cu forţa. „Groenlanda nu face parte din America şi nu o putem cuceri pur şi simplu pentru că vrem. A face acest lucru ar fi o greşeală colosală. Ar însemna sfârşitul NATO", a declarat senatoarea republicană Lisa Murkowski din Alaska într-un discurs în Senat.
Senatorul republican Roger Wicker din Mississippi, preşedintele puternicului Comitet al Forţelor Armate, şi senatoarea Jeanne Shaheen din New Hampshire, liderul democraţilor din Comitetul pentru Relaţii Externe, s-au întâlnit joi dimineaţă cu ambasadorul danez la Washington, Jesper Moller Sorensen, şi cu reprezentantul Groenlandei, Jacob Isbosethsen.
Shaheen a declarat reporterilor că SUA nu ar trebui să încerce să preia Groenlanda, iar Wicker a spus că Washingtonul ar trebui să se concentreze pe priorităţi geopolitice mai importante, cum ar fi ameninţările din partea Rusiei şi Chinei.
Însă alţi oficiali americani spun că opţiunea militară este luată în considerare. „Ne vom asigura că apărăm interesele Americii”, a declarat vicepreşedintele american JD Vance pentru Fox News într-un interviu difuzat miercuri seara. „Şi cred că preşedintele este dispus să facă tot ce este necesar pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă”, a punctat el.
Editor : C.L.B.
