Partidul Popular spaniol (PP), de opoziţie, a propus mai multe măsuri de înăsprire a condiţiilor de acordare a cetăţeniei spaniole, printre care solicitarea unui nivel de cunoaştere a limbii spaniole superior celui cerut în prezent şi o examinare mai exigentă a cunoştinţelor generale despre Spania, relatează miercuri agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Propunerile sunt formulate în cadrul dezbaterii aflate în desfăşurare în Spania cu privire la politica privind imigraţia. În afara imigranţilor sosiţi legal, Spania a devenit în ultimii ani una dintre principalele destinaţii europene ale migranţilor veniţi clandestin dinspre Africa. În acest context, conform sondajelor, imigraţia a ajuns să fie principala preocupare a spaniolilor, devansând inclusiv problema şomajului.
Conservatorii, reprezentanţi de Partidul Popular spaniol (PP), şi extrema dreaptă cer frânarea fluxurilor migratorii, în timp ce guvernul progresist condus de premierul socialist Pedro Sanchez consideră că imigraţia este importantă pentru a furniza forţa de muncă menită să menţină creşterea economică.
Există în prezent în Spania mai multe forme de obţinere a cetăţeniei acestei ţări, unele excepţionale, cum ar fi acordarea ei în mod discreţionar de către guvern unor personalităţi recunoscute în diverse domenii, precum cultură sau ştiinţă, dar majoritatea cazurilor au la bază criteriul reşedinţei.
Conform datelor oficiale, anul trecut 221.805 de străini au primit cetăţenia spaniolă, cu 8,9% mai puţini faţă de anul anterior, dar trendul este crescător, cu creşteri şi diminuări de la an la an, având ca bază de raportare anul 2017, când s-au înregistrat 25.924 de autorizări de acordare a cetăţeniei.
Anul trecut, majoritatea acestora, respectiv 136.210, au fost acordate imigranţilor latino-americani. Defalcat pe ţări, principalii beneficiari ai cetăţeniei spaniole au fost, în ordine, venezuelenii, marocanii şi columbienii, în timp ce românii sunt pe poziţia a 12-a.
Conform legislaţiei spaniole, obţinerea cetăţeniei pe criteriul reşedinţei presupune îndeplinirea a trei condiţii de bază: o bună conduită civică, pentru dovedirea căreia este solicitat un cazier, un grad suficient de integrare în societatea spaniolă şi o perioadă minimă de şedere legală şi continuă în Spania, perioadă care începe de la un an, de exemplu în cazul persoanelor născute în Spania sau a celor căsătorite cu un cetăţean spaniol, şi poate ajunge până la zece ani.
Începând din anul 2015, obţinerea cetăţeniei spaniole este condiţionată de trecerea a două teste, respectiv un examen de cunoaştere a limbii spaniole la nivelul de minim A2 şi un altul de cunoştinţe despre cultura şi societatea spaniole, ambele teste fiind gestionate de Institutul Cervantes. A doua probă constă dintr-un set de 25 de întrebări tip test-grilă.
Liderul Partidului Popular spaniol (PP), Alberto Núńez Feijóo, a cerut marţi înăsprirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei, inclusiv prin creşterea „nivelului cerut de cunoştinţe lingvistice, culturale şi constituţionale”.
„Nu vom susţine niciodată o politică migratorie care transformă cartiere întregi ale ţării noastre în locuri de nerecunoscut”, a subliniat liderul conservatorilor spanioli, care a prezentat un plan în zece puncte pentru o imigraţie „ordonată, legală şi umană”, în locul actualei imigraţii „scăpate de sub control” sub conducerea guvernului de stânga.
Printre măsurile propuse regăsim creşterea nivelului minim de cunoaştere a limbii spaniole, un test mai exigent de cunoştinţe privind instituţiile, legislaţia, cultura şi istoria Spaniei, instituirea unui sistem de vize pe puncte, consolidarea prezenţei forţelor de poliţie la frontiere, reformarea sistemului de azil, condiţionarea asistenţei sociale de căutarea activă a unui loc de muncă şi revizuirea criteriului perioadei minime de şedere luând de asemenea în calcul „criterii privind contribuţia, munca şi integrarea”.
„Cetăţenia spaniolă nu poate fi o simplă formalitate administrativă. Ea trebuie să fie, înainte de toate, o recunoaştere a celor care şi-au demonstrat prin acţiuni voinţa de a se integra, de a respecta legile noastre şi de a contribui la ţara care îi primeşte”, o „mână întinsă” pentru cei „care văd Spania drept o oportunitate pentru viitor şi nu un refugiu pentru ajutoare sociale”, a explicat liderul conservatorilor spanioli, care a descris planul său drept o cale de mijloc între poziţia radicală anti-imigraţie a extremei drepte şi abordarea prea îngăduitoare a guvernului de stânga aflat la putere.
În replică, premierul socialist Pedro Sanchez a prezentat într-un interviu imigraţia drept un motor al economiei spaniole şi a respins legătura dintre imigraţie şi infracţionalitate sau existenţa vreunui pericol pentru locurile de muncă ale spaniolilor.
Editor : A.C.
