Guvernul Ungariei, acuzat de „şantaj” la adresa Bruxellesului, a anunţat că va trimite Ucrainei un sprijin financiar direct, nu în cadrul pachetului propus de Comisia Europeană, în valoare de 18 miliarde de euro pentru 2023. Parlamentul European şi-a dat acordul joi pentru noul sprijin financiar destinat Ucrainei.
„Vom furniza Ucrainei 187 de milioane de euro, provenite din bugetul naţional”, a scris joi pe Twitter Balazs Orban, directorul politic al premierul naţionalist Viktor Orban (fără legătură de rudenie), la o zi după publicarea unui decret în acest sens.
„Aceasta va fi contribuţia Ungariei la ajutorul comun al UE de 18 miliarde de euro, dar nu prin intermediul unui împrumut comun”, a explicat el, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
PE aprobă un ajutor financiar de 18 mld. euro pentru Ucraina
Joi, Parlamentul European, reunit la Strasbourg, şi-a dat acordul, cu 507 voturi pentru, 38 împotrivă şi 26 de abţineri, pentru noul sprijin financiar, de 18 miliarde de euro, destinat Kievului, pentru ca Ucraina să facă faţă consecinţelor economice ale invaziei ruse.
„Acest vot este important nu doar pentru finanţarea indispensabilă care este pusă la dispoziţia poporului ucrainean, ci şi pentru democraţie”, a declarat preşedinta conservatoare a PE, Roberta Metsola, după ce a anunţat în plen votul, care s-a desfăşurat „cu o viteză record”.
Viktor Orban s-a opus săptămâna trecută propunerii europene de a acorda Ucrainei un ajutor de 18 miliarde de euro pentru 2023, sub formă de împrumuturi ale căror dobânzi ar fi acoperite de statele membre.
„Ungaria nu va accepta ca membrii UE să contracteze împreună împrumuturi pentru a ajuta Ucraina”, a insistat el, preconizând transferul unei sume, divizată "echitabil" între Cei 27.
Guvernul „rămâne ataşat de ideea de a sprijini financiar Ucraina în contextul războiului”, subliniază decretul.
Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că acest „blocaj” al Ungariei echivalează cu „un pur şantaj politic”.
PE cere păstrarea presiunilor asupra Budapestei
Eurodeputaţii au denunţat la rândul lor atitudinea guvernului ungar. Într-o altă rezoluţie votată joi, ei „deplâng faptul că autorităţile ungare continuă să se folosească abuziv de regula europeană a unanimităţii pentru a bloca decizii esenţiale”. PE cere Comisiei să rămână fermă în faţa presiunilor Budapestei, acuzată de „şantaj”.
Fondul Monetar Internaţional a estimat nevoile Ucrainei la 3-4 miliarde de euro pe lună în 2023.
În cursul celor 12 ani la putere, premierul ungar a blocat sau a ameninţat cu blocarea în mod regulat a măsurilor UE, indiferent dacă a fost vorba de chestiuni legate de migraţie sau de sancţiuni împotriva Rusiei.
Decizia survine în contextul în care Bruxellesul se pregăteşte să ia o decizie privind îngheţarea de fonduri europene din cauza problemelor cu corupţia şi cu achiziţiile publice din această ţară.
Bani de care Ungaria are nevoie mai mult ca oricând, în contextul inflaţiei galopante şi al unei monede naţionale în cădere liberă.
Parlamentul European a estimat recent că cele 17 măsuri anunţate de Ungaria nu sunt suficiente şi nu au fost complet puse în aplicare, cerând continuarea procedurii judiciare împotriva Budapestei.
Decizia finală va fi luată de statele membre, în cadrul Consiliului, după avizul Comisiei.
Editor : B.P.
