VIDEO Cum s-a produs cutremurul devastator din Turcia

Data actualizării: Data publicării:
profimedia-0754450970 (1)
Urmările celor două cutremure de peste 7,5 grade care au lovit astăzi Turcia - orașul Hatay. Sursa foto: Profimedia Images

Turcia este una dintre cele mai active zone seismice din lume, teritoriul ei fiind la intersecția mai multor falii importante. Turcia este traversată de o falie nordică ce duce până în zona Istanbulului. Cutremurele apărute aici sunt provocate de ciocnirea cu placa tectonă euroasiatică de la nord, aceeași placă pe care se află și România. Cutremurul de azi a fost însă produs din cauza faliei estice. Falia estică reprezintă de fapt granița dintre placa tectonică anatoliană și placa arabică. Cutremurele care pornesc de aici sunt provocate de un tip de mișcare numit alunecare laterală. O placă se freacă de cealaltă placă în timp ce alunecă efectiv una pe lângă alta.

Începând cu 1939, au fost multe cutremure provocate de falia nordică, dar o serie de seisme devastatoare au avut loc și în est începând cu 1998. Atunci au murit 145 de oameni, de exemplu, alți 177 au fost uciși în 2003, iar alți aproape 100 în 2 alte cutremure care au urmat în anii de după. Cutremurul de azi este însă de departe cel mai devastator.

Ștefan Marincea, cercetător științific la Institutul Geologic: Ceea ce s-a întâmplat este debutul unei serii de cutremure datorită faptului că această falie anatoliană este în acest moment activă. S-a văzut foarte clar că microplaca anatoliană este bordată de 2 sisteme seismice active, una care s-a manifestat extrem de puternic în 1999 când au fost 7 cutremure cu intensități de peste 7 grade pe Richter și cea est anatoliană care se manifestă acum. Activitatea sa se datorează împingerii spre nord a microplăcii care supune la o mișcare de compresiune microplaca anatomiană care e delimitată de cele 2 plăci. Rezultă o activitate puternică seismică pe falie și o împingere către vest a întregii microplăci anatoliene.

Este un precedent care a însemnat acea suită de cutremure pe placa nord anatoliană. Este vorba de cel din 1999.

Ar fi avut oarecare legătură și cu microplaca Mării Negre, deci ar fi putu să activeze cumva și în zona seismică Vrancea.

Nu există nicio legătură cu țara noastră, nici potențială, pentru că în acest moment putem să ne așteptăm la o continuare în zona de încălecare, în zona orogeă, în munții Zagros din Iran sau la o activare a unei ale falii transformate care e în prelungirea plăcii est-anatoliene, cea a Mării Moarte. În niciun caz nu se va petrece ceva catastrofal în aceeași vreme la nivelul plăcii nord-anatoliene și a faliei nord-anatoliene.

Editor : A.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri