Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul Philip al României împotriva deciziei prin care s-a dispus extrădarea acestuia pentru executarea pedepsei, a transmis miercuri Ministerul Justiţiei.
„Astăzi, 29 iulie 2026, Curtea de Casație a Franței a respins definitiv recursul formulat de Paul de România împotriva deciziei de predare către autoritățile române. Prin această hotărâre, decizia de executare a mandatului european de arestare și de predare a persoanei solicitate către România a devenit definitivă”, arată un comunicat transmis de instituție.
„Este un succes deosebit al autorităţilor judiciare române, al Ministerului de Justiţie, al echipei care a lucrat profesionist la cooperarea judiciară internaţională în timpul mandatului meu. După mai multe refuzuri succesive de predare am perseverat, s-a sesizat CJUE care a dat dreptate României, am revenit cu solicitarea de predare şi în final am triumfat definitiv! Paul de România se adaugă galeriei de condamnaţi sau urmăriţi penal cu notorietate aduşi în România în timpul mandatului meu”, a scris și fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, pe pagina sa de Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Paul Philip al României, în vârstă de 77 de ani, a fost acuzat că, începând din anul 2006, a colaborat cu un grup infracţional organizat pentru a dobândi proprietăţi pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale.
El a fost condamnat definitiv în România în anul 2020 la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, pentru trafic de influenţă şi complicitate. În total 18 persoane au fost condamnate în acest dosar, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Ulterior condamnării, cererea de extrădare formulată de România a fost respinsă de instanţe din Franţa şi Malta. În cazul Franţei, Curtea de Apel de la Paris a considerat că mandatul de arestare avea un „caracter disproporţionat”.
Totuşi, acest verdict a fost apoi anulat de Curtea de Casaţie a Franţei, întrucât Curtea de Apel nu precizase, printre altele, "cărui drept fundamental ar fi adus atingere executarea mandatului de arestare".
Luna trecută, Curtea de Apel de la Paris a dispus în cele din urmă extrădarea către România, hotărâre după care echipa de avocaţi ai prinţului Paul a formulat recurs.
„Aceasta este o situaţie procedurală absolut inedită”, a argumentat Dorothee Feliers, una dintre avocatele din această echipă. „Decizia pe care urmează să o luaţi va crea jurisprudenţă şi va avea probabil implicaţii inclusiv dincolo de graniţele noastre naţionale”, le-a spus ea judecătorilor în proces.
Aceeaşi avocată a susţinut în special că extrădarea nu poate fi pusă în aplicare întrucât „situaţia juridică” a clientului său nu s-a schimbat, şi anume că încă nu există garanţii că Paul al României va putea folosi căile de apel împotriva condamnării sale şi nici că, dacă în cele din urmă va ajunge în detenţie, va fi deţinut în condiţii demne.
Procurorul a cerut respingerea acestui apel, argumentând că aceste riscuri au fost deja luate în considerare de către Curtea de Apel.
Editor : C.L.B.
