Oamenii joacă în prima ligă a mamiferelor monogame, potrivit unui nou clasament al animalelor în funcție de obiceiurile lor reproductive, dar s-ar putea să avem nevoie de un nou antrenor pentru a-i învinge pe castori, comentează The Guardian.
În studiul realizat de Universitatea din Cambridge, oamenii s-au clasat pe locul 7 din 35 de specii în clasamentul monogamiei, devansând gibonii cu mâini albe și suricatele, dar rămânând în urma tamarinilor cu mustață și castorilor europeni.
Topul speciilor monogame
Dr. Mark Dyble, antropolog evoluționist la Cambridge, a spus că oamenii se află confortabil în topul speciilor monogame, dar marea majoritate a mamiferelor au „o abordare mult mai promiscuă în ceea ce privește împerecherea”.
Animalele din clasamentul inferior includ pisicile sălbatice, delfinii cu bot gros și rudele noastre genetice apropiate, cimpanzeii și gorilele de munte. Oaia Soay din Scoția se află pe ultimul loc, deoarece fiecare oaie se împerechează cu mai mulți berbeci.
Oamenii, în raport cu alte mamifere
Oamenii de știință au raportat anterior rate de monogamie pentru populațiile umane și animale, dar Dyble a vrut să știe unde se situează oamenii în raport cu alte mamifere. Pentru a face acest lucru, el a analizat datele genetice din studiile asupra animalelor și oamenilor și a calculat proporțiile dintre frații și surorile complete și cele vitrege pentru fiecare.
Societățile și animalele cu niveluri mai ridicate de monogamie tind să producă mai mulți frați care au aceiași părinți, în timp ce cele cu obiceiuri de împerechere mai promiscue sunt susceptibile de a avea o proporție mai mare de frați vitregi.
Dyble a descoperit că nivelurile de monogamie variază substanțial în rândul celor peste 100 de populații umane pe care le-a evaluat. Cea mai scăzută rată a fost observată într-un sit din neoliticul timpuriu din Cotswolds, unde 26% dintre frați erau frați cu același părinte. În același timp, în patru populații neolitice din nordul Franței, 100% erau frați și surori cu același părinte.
Apoi, el a clasificat oamenii și alte 34 de specii de mamifere în funcție de proporția medie de frați și surori cu același părinte. Primele 11, conduse de șoarecele de California, sunt toate considerate monogame, în timp ce ultimele 24 sunt considerate specii non-monogame.
Oamenii aveau o rată de 66% de frați și surori, ceea ce înseamnă că frații și surorile erau de două ori mai numeroși decât frații și surorile vitrege. Castorii erau în frunte cu 72%, urmați de suricate cu 60%. Gorilele de munte aveau 6%, iar cimpanzeii și delfinii 4%.
Variațiile dintre societățile umane
„Ca antropologi, suntem interesați să înțelegem variațiile dintre societățile umane, dar acest lucru înseamnă să facem un pas înapoi și să spunem: OK, dacă am fi orice altă specie de mamifere, am fi în general mulțumiți să ne caracterizăm ca specie monogamă”, a spus Dyble. Detaliile sunt publicate în Proceedings of the Royal Society B.
Deși cimpanzeii și gorilele sunt rude genetice apropiate ale oamenilor, societățile lor sunt structurate în moduri foarte diferite. Cimpanzeii sunt în mare parte promiscui, mulți masculi împerechindu-se cu multe femele. Gorilele au un sistem poligam, în care un mascul cu spate argintiu se împerechează cu aproximativ șase femele.
Pe baza modelelor de împerechere ale cimpanzeilor și gorilelor, monogamia umană a evoluat probabil într-o tranziție foarte neobișnuită, departe de viața în grup non-monogamă. Motivul pentru care a evoluat nu este clar, dar împerecherea monogamă este strâns legată de evoluția îngrijirii paterne în lumea animalelor.
Robin Dunbar, profesor de psihologie evolutivă la Universitatea din Oxford, a spus că lucrările anterioare au plasat oamenii „chiar la granița dintre speciile monogame și poligame”. În timp ce unele animale formează perechi pe viață, oamenii sunt adesea ținuți împreună de interdicții religioase și alte presiuni sociale, a adăugat el.
„Dacă aceste religii își pierd forța, apare rapid monogamia în serie sau poligamia, indiferent de denumire”, a spus el. „Există riscul de a confunda dorința cu realitatea: oamenii doresc poligamia, dar sunt constrânși să accepte o formă de monogamie impusă de amenințări sociale sau religioase.”
Editor : Sebastian Eduard
