Oamenii de știință spun că au reușit să afle, bazat pe cifre absolute, cum arată interiorul planetei Marte. Datele i-au luat prin surprindere, relatează BBC.
Cifrele provin de la sonda spațială InSight a NASA, care a detectat cutremurele petrecute pe Planeta Roșie de la începutul anului 2019. Datele dezvăluie că grosimea medie a scoarței marțiene este între 24 și 72 de kilometri, mai subțire decât se așteptau oamenii de știință.
Dar constatarea cheie este dimensiunea nucleului planetei. Raza sa este de 1.830 de kilometri, adică mai mult de jumătate din raza totală a planetei, mai mare decât estinau cercetătorii.
Este pentru prima dată când știința a reușit să măsoare direct straturile interne ale unei planete, în afara Pământului. Astfel de măsurători s-au făcut și pentru Lună, dar Marte, cu o rază totală de 3.390 de kilometri, este mult mai mare.
Aceste informații permit cercetătorilor să înțeleagă mai bine formarea și evoluția diferitelor corpuri planetare.
Sonda Insight a obținut aceste rezultate în același mod în care seismologii studiază straturile interne ale Pământului, urmărind semnalele de la cutremure. Aceste evenimente eliberează valuri de energie. Schimbările în traiectoria și viteza undelor dezvăluie natura materialelor stâncoase prin care trec.
Sistemul de seismometre al sondei NASA a observat sute de cutremure, iar câteva dintre acestea, petrecute în ultimii doi ani, au avut proprietățile potrivite pentru a „imagina” interiorul lui Marte. În baza acestor date, oamenii de știință au ajuns la concluzia că partea exterioară rigidă - sau scoarța - planetei Marte are o grosime de 20 sau 39 de kilometri sub sondă (în funcție de sub-stratificarea exactă).
Extrapolând aceste date la geologia de suprafață cunoscută a restului planetei, aceasta sugerează o grosime medie cuprinsă între 24 și 72 de kilometri. Prin contrast, grosimea medie a scoarței Pământului este de 15-20 de kilometri. Doar într-o regiune continentală precum Himalaya poate ajunge la 70 de kilometri.
Datele obținute de la cutremurele de pe Marte arată că nucleul începe aproape la jumătatea suprafeței, la o adâncime de aproximativ 1.560 de kilometri, și că se află în stare lichidă. Majoritatea estimărilor anterioare vorbeau despre un nucleu mult mai mic.
Echipa de cercetători spune că două noi consecințe fascinante decurg din noile observații. Prima este că nucleul e mult mai puțin dens decât se credea anterior și că aliajul de fier-nichel care domină compoziția sa este, probabil, puternic îmbogățit cu elemente mai ușoare, cum ar fi sulful.
A doua consecință se referă la stratul dintre nucleu și scoarță – mantaua. Aceasta este mai subțire decât se presupunea anterior și pare a fi un strat simplu de rocă fără gradații majore, spre deosebire de cea de pe Pământ.
Pe baza mărimii cunoscute a lui Marte, este foarte puțin probabil ca această manta să poată atinge presiunile în care bridgmanitul, un mineral care reprezintă peste 90% din mantaua inferioară a Terrei, devine stabil.
Pe Pământ, acest mineral rigid acoperă nucleul, încetinind convecția și pierderea căldurii. Prin urmare, pe Marte, absența sa ar fi dus la răcirea rapidă a planetei.
Acest lucru ar fi permis inițial o convecție puternică în nucleul metalic și un efect de dinam care a condus un câmp magnetic global. Dar acest lucru nu se mai întâmplă. Astăzi, niciun câmp magnetic global nu poate fi detectat pe planetă.
Editor : M.B.
