Business Club. Ce anunță panta descendentă pe care a intrat Apple?
Apple strânge și mai tare cureaua - compania lui Tim Cook pune pe liber 200 de angajați care lucrează la divizia de mașini autonome. Compania nu numește aceste decizii concedieri, subliniind că se va găsi o soluție pentru ca acei angajați să fie mutați la alte departamente. Dar problemele se înmulțesc în curtea gigantului IT. Recent anunța că va stopa angajările în unele divizii. Și nu doar Apple se află într-o situție dificilă. Poate fi un an de cotitură pentru giganții din tehnologie, care au crescut foarte mult, dar care acum, pe ici, pe colo, încep să se dezumfle. De prin toamna trecută am putut observa că lucrurile încep să se reașeze, poate, mai aproape de realitate. Sectorul, ca valori, părea să fi pierdut contactul cu realitatea.
Panta descendentă pe care a intrat Apple a început odată cu vânzările sub așteptări ale noilor modele de iPhone. De atunci, compania a anunțat scăderea producției, înghețări de angajări în diverse departamente și estimări în scădere ale veniturilor. Mai mult, a stârnit neliniște printre investitorii săi, când a anunțat că nici măcar nu va mai face public numărul telefoanelor vândute.
Ce se întâmplă la Apple e valabil în toată piața smartphone-urilor, una care dă semne că a ajuns la saturație. Apar puține facilități noi, dar prețurile sunt ridicate, ba chiar, în cazul Apple, mai ridicate de la an la an. E nevoie de o ajustare la o altă realitate.
O bulă tech în economie?
După o primă jumătate a lui 2018 extrem de bună, acțiunile companiilor din tehnologie au început să scadă abrupt. Unele dintre ele, precum Apple și Amazon, s-au dus atât de sus, încât au atins valoarea de piață de o mie de miliarde de dolari. Dar a fost o mișcare de tipul „un pas înainte, doi înapoi”. Pentru că de atunci, acțiunile giganților IT s-au prăbușit, în medie, cu aproape 40 de sută.
Mulți experți se întreabă dacă nu cumva ne aflăm la finalul unui ciclu.
Criza dot-.com din 2000 a rescris abordarea pentru un segment important al economiei. Atunci au existat excese şi încredere prea multă.
Acum, fără a exista riscul unei bule tech, se pot produce reaşezări. În ultimii ani, inclusiv companiile IT au profitat de banii ieftini, au cheltuit mult și s-au extins. Și acest lucru apare, în ochii multora, drept un progres rapid. Dar realitatea e alta.
Uber, de exemplu, e evaluată la 120 de miliarde de dolari. Dar compania înregistrează pierderi. Vreo 4,5 miliarde în 2017 și vreo 4 miliarde anul trecut. Ceea ce-i face pe unii experți să creadă că unii s-au aventurat prea mult.
După cum arăta New York Times, o finanțare de 100 de milioane de dolari era cândva, pentru un start-up, o sumă uriașă. Între timp, a devenit ceva extrem de comun. Iar acești bani le schimbă cursul companiilor și nu neapărat în cel mai bun mod. Banii pot fi araşi rapid fără a exista un rezultat palapabil şi fără a avea de fapt un deznodământ în ce priveşte viabilitatea respectivului business sau a respectivei idei.
Două modele de business
S-a ajuns ca, în 2018, 110 companii să devină unicorni - adică să atingă valoarea de 1 miliard de dolari. Prin comparație, în 2017, doar 71 de companii reaușeau să obțină acest statut.
Specialiștii susțin că există, în acest moment, două categorii de companii încadrate în domeniul tehnologic. Primele sunt cele care vin cu costuri zero pentru consumatori - precum Facebook, LinkedIn sau Twitter - dar care monetizează de pe urma datelor adunate de la utilizatori. Apoi, sunt cele care livrează bunuri și servicii - precum Amazon, Uber și Lyft. Primele încep să piardă din încredere, din cauza scandalurilor legate de utilizarea abuzivă a datelor utilizatorilor. Cazul Cambridge Analytica, în care a fost implicată Facebook, e doar vârful icebergului. Alte companii din aceeași categorie, cum e Huawei, se confruntă cu acuzații legate de furt de tehnologie și folosirea de tehnici de spionaj. Peste toate acestea, urmează un an în care vor fi adoptate reglementări mai dure. Nu mai e mult până când va avea și America propriul Regulament General de Protecție a Datelor, cum e GDPR-ul european.
De cealaltă parte, rețeta folosită de companii precum Amazon și Uber s-ar putea dovedi una de durată doar pentru o anumită perioadă. Acolo unde bunurile și serviciile sunt concentrate în același loc, investitorii încearcă să creeze rețele interconectate, pentru a menține prețurile mici - atât pentru furnizori, cât și pentru consumatori. Dar asta este echivalent cu a plăti furnizorii peste prețul pieței și apoi să vinzi consumatorilor sub prețul pieței. Cum orice piață e extrem de volatilă, iar ofertele se diversifică pe măsură ce apar noi jucători, afacerea se poate nărui.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
