BBC: Bărbatul care a câștigat lupta cu industria cărbunelui și a salvat o pădure uriașă de la distrugere
În momentul în care a văzut pădurea vastă din centrul Indiei, Alok Shukla a știut două lucruri: în primul rând, pădurea, cunoscută ca fiind „plămânii” regiunii Chhattisgarh, unde trăiesc mii de băștinași, animale amenințate cu dispariția și plante rare, era unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le-a văzut vreodată și, în al doilea rând, își va dedica viața pentru a lupta împotriva companiilor de miliarde de dolari care încearcă să distrugă pădurea pentru a extrage cărbunii din subteran, scrie BBC.
12 ani mai târziu, Alok poate zâmbi liniștit, gândindu-se la ceea ce a realizat. Săptămâna trecută, bărbatul de 43 de ani a primit Premiul Goldman pentru Mediu (Goldman Environmental Prize) – cunoscut și ca Nobelul verde.
Totul a început cu pași mici: în 2012, pădurea Hasdeo Aranya din statul indian Chhattisgarh și cei peste 1.000 de kilometri pătrați plini de viață și diversitate erau în pericol din cauza zăcămintelor uriașe de cărbune ce se găsesc acolo – aproximativ 5,6 miliarde de tone.
În India, al doilea cel mai mare consumator de cărbune după China, zăcămintele de acest gen sunt foarte valoroase.
Dar valoarea vieții băștinașilor – cunoscuți sub numele de Adivasi – și a animalelor care trăiesc în această pădure – elefanți, urși buzați, leoparzi, lupi, tigri, dar și foarte multe specii de păsări – este inestimabilă.
Alok nu a fost singurul care a recunoscut valoarea acestor pământuri: autoritățile locale au declarat pădurea zonă protejată cu câțiva ani în urmă, dar procesul nu a fost unul oficial.
Totuși, zonele de pădure bogate în cărbuni au început să fie scoase la licitație. Puternicul grup multinațional Adani s-a angajat să construiască cinci mine în zonă în perioada 2010-2015. Alte companii i-au urmat exemplul.
Alok se gândea cu tristețe cum întreaga pădure va fi distrusă din cauza exploatării miniere. „Dar încă și mai rău, comunitățile triburilor locale de acolo, care au protejat pădurea timp de secole, nici măcar nu sunt conștienți de impactul pe care minele îl vor avea... sau care sunt prevederile și protecțiile legale” care i-ar putea ajuta să salveze pădurea.
Pierderea zonelor tradiționale ale băștinașilor va fi devastatoare, se temea Alok. „Adivasi au trăit acolo timp de mai multe secole. Ei nu cunosc altceva în afară de aceste păduri. Fac parte din identitatea lor.”
Triburile încercau să lupte împotriva exploatării pământurilor lor, dar problema era că luptau separat.
Alok și-a dat seama că eforturile lor sunt sortite eșecului dacă nu luptă împreună. Două mine începuseră deja să funcționeze din cauză că opoziția a eșuat.
„Nu este doar o luptă pentru un sat; de fapt, este o luptă pentru întreaga regiune”, a spus Alok.
Din aceste eforturi a luat naștere Comitetul de Rezistență Salvați Hasdeo Aranya – o alianță neoficială formată din activiști care a crescut ca număr și i-au învățat pe oameni despre legile locale și drepturile care le sunt la dispoziție. În același timp, diferitele grupuri de băștinași s-au unit pentru prima dată pentru a-și atinge scopul.
Lupta nu a fost ușoară. În 2020, alte mine de cărbune au fost propuse. În timp ce pandemia de Covid-19 se răspândea prin toată țara, Alok a început din nou să organizeze acțiunile.
Presiunile făcute de comunitate au dus la anularea planurilor pentru construirea a 3 noi mine în zonă. O lună mai târziu, comunitatea s-a luptat pentru ca autoritățile să desemneze peste 4.000 de kilometri pătrați de pădure drept rezervație de elefanți.
Guvernul central a intervenit ca să scoată la licitație 21 de zone de pădure cu zăcăminte de cărbune. A mai durat încă 18 luni, în care comunitatea a condus o campanie online - #SaveHasdeo – un marș în capitala statului și un protest în care participanții au luat în brațe copacii – pentru ca vânzarea pământurilor pentru exploatare să fie anulată.
Bătălia care a durat 12 ani nu a fost ușoară, nici pentru Alok și nici pentru comunitatea băștinașilor care trăiesc în pădure.
„Este o bătălie între viețile oamenilor și a pădurii pe de-o parte și profiturile corporatiste de cealaltă parte”, a explicat Alok. „În mod natural, orice companie ale cărei profituri și viabilitate sunt în joc vor încerca să ia tot felul de măsuri pentru a se asigura că pun mâna pe pământ.”
Chiar și acum mai sunt bătălii de câștigat – pământuri care trebuie revigorate după ce au fost distruse și copaci care sunt în continuare în pericol.
Alok speră că premiul Goldman pe care l-a câștigat va inspira alte mișcări din toată lumea și va atrage din nou atenția asupra pădurii. „Orice copac tăiat în Hasdeo Aranya este o greșeală, iar efortul nostru va fi să salvăm fiecare copac.”
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
