Efectul schimbărilor climatice din cauza poluării: Vremea extremă ar putea deveni ceva obișnuit
Furtuni violente, temperaturi extreme, secetă prelungită, inundații și incendii devastatoare. Omenirea se confruntă din ce în ce mai des cu astfel de fenomene. Iar de vină sunt chiar oamenii și poluarea pe care o produc. Experții atrag atenția că, dacă nu se iau măsuri urgente, schimbările climatice vor schimba definitiv și în rău lumea pe care o cunoaștem.
Din cauza încălzirii globale, cantitatea de energie acumulată în atmosferă și oceane este în creștere iar procesele intense de eliberare a acestei energii se produc mai des și mai violent. Drept urmare, vremea considerată a fi anormală va fi tot mai prezentă. Vorbim aici de uragane, inundații și incendii devastatoare, secetă, ninsori abundente și temperaturi extrem de scăzute, caniculă urmată de furtuni devastatoare.
Încălzirea globală va sărăci 120 de milioane de oameni
ONU estimează că 120 de milioane de oameni vor fi împinşi în sărăcie de schimbările climatice, în următorul deceniu. Fenomenele meteo extreme, precum secetă, uragane sau inundaţii, se vor înmulţi şi vor duce la foamete, conflicte şi o migraţie masivă, în special a celor bogaţi care se vor folosi de resursele pe care le au pentru a se salva, în timp ce săracii vor rămâne să îndure vremea și lipsurile.
ONU: Riscăm un scenariu de „apartheid climatic”, unde bogaţii vor plăti ca să scape de supraîncălzire, foamete şi conflicte, în timp ce restul lumii va fi lăsat să sufere. Schimbările climatice au implicații imense, dar în mare parte neglijate, asupra drepturilor omului. Drepturile la viață, hrană, locuință și apă vor fi afectate în mod dramatic.
David Attenborough, cercetător: Trebuie să acționăm acum! Le cer liderilor lumii să accepte odată pentru totdeauna că există schimbări climatice.
Acordul de la Paris, un pact vital pentru viitor
În actualul ritm de încălzire, temperatura medie globală va depăşi, în 2030, cu 1,5 grade Celsius media din a doua jumătate a secolului al 19-lea. Este considerat un prag critic. Oamenii de știință au calculat că ar fi nevoie de 2,5 procente din PIB-ul global pentru combaterea schimbărilor climatice. Adică 2.400 de miliarde de dolari anual pentru scăderea emisiilor de dioxid de carbon, grăbirea trecerii la energie regenerabilă şi eliminarea aproape completă a folosirii cărbunelui. Măsurile sunt prevăzute în acordul semnat la Paris, în 2015, de 197 de organizații, teritorii și state, între care şi România. Statele Unite, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, s-au retras din acord pe motiv că acesta afectează negativ economia țării.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: Decizia Statelor Unite de a se retrage din Acordul de la Paris privind Clima este mai mult decât regretabilă şi încerc să mă exprim într-un mod cât mai rezervat când spun aceste lucruri. Avem nevoie de Acordul de la Paris, pentru a ne proteja. Nimic nu poate şi nu ne va opri!
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Indiferent unde trăim, indiferent cine suntem, împărtăşim aceeaşi responsabilitate. Să facem planeta noastră măreaţă din nou.
Experții avertizează că trebuie luate urgent măsuri pentru evitarea unei catastrofe.
David Attenborough, cercetător: În acest moment, ne confruntăm cu un dezastru la scară globală creat de om. Cea mai mare amenințare din ultimii mii de ani, schimbările climatice. Dacă nu acționăm, prăbușirea civilizațiilor noastre și dispariția unei mari părți a lumii naturale se văd la orizont.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
