Compania americană Intuitive Machines a anunţat joi că sonda sa spaţială Athena, care aterizase puţin mai devreme pe Lună, nu a alunizat probabil în poziţie verticală, aşa cum se spera, o dezamăgire pe care această firmă privată a experimentat-o deja anul trecut.
„Nu credem că avem orientarea corectă pe suprafaţa Lunii”, a declarat Stephen Altemus, CEO al companiei din Texas, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu NASA, pentru care sonda transporta mai multe instrumente ştiinţifice, scrie Agerpres, preluând AFP.
Anunţul seamănă cu un deja-vu: la începutul anului 2024, Intuitive Machines a reuşit să plaseze cu succes o sondă pe Lună, devenind prima companie privată care a reuşit o astfel de performanţă, dar sonda sa de atunci (Odysseus) a ajuns într-o poziţie înclinată şi deteriorată după o coborâre plină de evenimente.
Deşi compania Intuitive Machines şi NASA au confirmat că această nouă sondă, numită Athena, a asolizat joi pe suprafaţa lunară în jurul orei 17:30 GMT, locul exact al aselenizării şi starea sa operaţională sunt încă în curs de evaluare.
Echipele cred totuşi că ea se află „în proximitatea locului prevăzut”, a declarat directorul Intuitive Machines. Cu alte cuvinte, o zonă situată la aproximativ 160 de kilometri de polul sudic al Lunii, care este o regiune de mare interes pentru explorarea spaţială, deoarece conţine apă sub formă de gheaţă.
Aceasta este o realizare, deoarece niciun vehicul spaţial nu s-a mai apropiat atât de mult de polul sudic al Lunii până acum. Cu toate acestea, faptul că dispozitivul poate fi înclinat ar putea duce, printre altele, la scăderea producţiei sale de energie, a avertizat Stephen Altemus. Acest lucru ar limita experimentele şi demonstraţiile pe care compania şi NASA şi le-au propus să le realizeze.
Viitoare misiuni cu echipaj uman
Manevrele de alunizare sunt extrem de complexe, din cauza absenţei atmosferei, un detaliu care face inoperabilă utilizarea unor paraşute. Înainte ca Intuitive Machines să plaseze, în februarie 2024, robotul său Odysseus pe Lună, doar câteva ţări, începând cu Uniunea Sovietică în 1966, reuşiseră acest lucru.
În urma acestui nou succes moderat, acţiunile companiei Intuitive Machines au scăzut cu 20% la bursă.
Presiunea asupra companiei a fost imensă după succesul de duminică al unei alte companii texane, Firefly Aerospace. Aceasta din urmă a reuşit o aselenizare fără probleme cu sonda ei spaţială, Blue Ghost, trimisă pe Lună tot în numele NASA.
Agenţia spaţială americană a ales în urmă cu mai mulţi ani să încredinţeze sectorului privat sarcina de a trimite echipamente şi tehnologii pe Lună, pentru a reduce costul misiunilor şi a le accelera ritmul. Acestea vizează pregătirea terenului pentru viitoare misiuni cu echipaj uman, în cadrul programului Artemis.
„Obiectivul nostru este de a le permite companiilor americane să construiască o economie pe suprafaţa Lunii, ceea ce înseamnă că, chiar dacă asolizarea pe Lună nu este perfectă, tot învăţăm lecţii pe care le putem folosi în viitor”, a insistat joi Nicky Fox, un oficial al NASA.
Ambiţii spaţiale
Cu o înălţime de peste patru metri, aproximativ cât o girafă adultă, sonda Athena este echipată cu mai multe instrumente ştiinţifice, inclusiv unele destinate forării scoarţei selenare în căutare de apă, un mic robot (Grace) capabil să execute salturi şi să exploreze zone în care accesul este dificil şi un dispozitiv care va testa implementarea unei reţele celulare 4G.
Sonda Athena viza o alunizare pe un teren muntos situat în proximitatea polului sudic al Lunii. În 2023, sonda indiană Chandrayaan-3 a devenit prima din lume care a asolizat în acea regiune, însă la o distanţă mult mai mare - aproximativ 600 de kilometri de polul sudic al Lunii.
Această nouă alunizare americană survine într-o perioadă în care incertitudinile ce planează asupra programului Artemis continuă să crească după ce preşedintele Donald Trump s-a declarat sceptic în privinţa utilităţii programelor ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună înainte să călătorească spre planeta Marte.
Preşedintele republican a repetat marţi seară în faţa Congresului din Washington dorinţa sa ca Statele Unite să plaseze drapelul american pe „Planeta Roşie”.
Programul Artemis, care a acumulat mai multe întârzieri şi complicaţii tehnice şi bugetare, are ca obiectiv stabilirea unei prezenţe umane durabile pe Lună, în timp ce alte ţări, începând cu China, o mare putere rivală a Statelor Unite, doresc la rândul lor să trimită oameni pe Lună şi să construiască acolo o bază spaţială în următorii ani sau în următorul deceniu.
Editor : B.P.
