Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, susține că Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile din anul 2024 este „nelegală”, invocând mai multe argumente, potrivit motivării deciziei.
UPDATE Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploiești. Detalii, aici.
Știrea inițială
Încă de la început, judecătorul subliniază că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea ei de către o secție de contencios-administrativ.
CCR, dar și experții în drept, subliniază, însă, că „actele Curții nu sunt administrative și nu pot fi atacate, anulate sau suspendate”. Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca vineri recursul, începând cu ora 16:00.
În ceea ce privește suspendarea executării Hotărârii prin care CCR a anulat alegerile din 2024, judecătorul invocă mai multe „motive de nelegalitate”:
Motivele invocate de judecător, pentru care decizia CCR ar fi „nelegală”
Unul dintre „motivele de nelegalitate” invocate se referă la faptul că CCR „a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută (...), sesizându-se din oficiu, deși (...) Legea (...) prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat”.
Judecătorul susține, astfel, că CCR nu se putea sesiza din oficiu pentru a anula alegerile din 2024.
Un alt „motiv de nelegalitate” invocat de judecător este că CCR a dat decizia de anulare a alegerilor „cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție” această posibilitate.
„În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a
alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin”, potrivit motivării citate.
În plus, mai arată judecătorul, „odată ce fusese validat turul I, Curtea Constituțională putea anula numai turul al II-lea”.
Un alt „motiv de nelegalitate” invocat ar fi că CCR a decis anularea alegerilor cu „încălcarea condițiilor (...) necesare”.
„Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege”, se mai arată în motivarea citată.
Judecătorul a mai subliniat că „anularea procesului electoral (...) din anul 2024 creează o perturbare posibilă gravă a funcționării autorității publice reprezentate de Președintele României, din perspectiva afectării reprezentantivității României pe plan extern”.
În același timp, în motivare mai este subliniat că prin anularea alegerilor „se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice”., dar și a Suveranității „ca principiu constituțional”.
„Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei”, se mai arată în motivare.
Judecătorul menționează și raportul Comisiei de la Veneția care a invocat „drepturile procedurale și dreptul persoanelor de a formula apel împotriva deciziei autorității electorale”
Documentul poate fi citit în integralitate aici.
Editor : M.G.
