Mănăstirea pe care Eminescu a numit-o "Ierusalimul Neamului Românesc"
Supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc", Mănăstirea Putna din judeţul Suceava este locul ce reuneşte mii şi mii de oameni veniţi în reculgere, mai ales în perioada Învierii. Acolo şi-a petrecut regele Mihai prima sărbătoare de Paşte după revenirea din exilul impus de comunişti. Deschidem şi noi acum porţile mănăstirii al cărui nume se leagă şi de repere luminoase din istoria noastră: Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu.
Vila Regală din Mamaia, un simbol în ruină. Locul în care Regele Mihai și-a petrecut verile în copilărie a devenit azi groapă de gunoi
Geoană: „Dumnezeu să-i dea sănătate” Regelui Mihai
Cinci pui de mistreț mergând prin zăpadă, în zona Putna
Vremea se schimbă brusc în România. Elena Mateescu: „Duminică vom resimți răcirea accentuată în întreaga țară”
Ilie Bolojan și-ar putea anunța demisia din fruntea Guvernului (surse)
Putin, Xi și Modi, față în față în India. Războaiele din Iran și Ucraina, principalele teme ale summitului BRICS
Viața de student la cămin vs în chirie: diferențe uriașe de preț. Economist: „Pentru părinți e o misiune imposibilă”
Jumătate dintre români se încălzesc cu lemne. Cât au ajuns să coste proviziile pentru o iarnă: „Sunt foarte scumpe”
România cheltuie sute de milioane de euro pe digitalizare, dar cetățenii evită e-guvernarea
Liniștea dintre zidurile mănăstirii Putna, ctitorită de Ştefan cel Mare acum 549 de ani, este spartă doar de sunetul clopotelor și de toacă. Cine intră pe poartă nu ştie de ce să se bucure mai întâi: de peisajul mirific, de măreţia clădirilor sau de pacea care simţi că te înconjoară. Daruri lăsate de doi dintre cei mai iubiţi ocrotitori ai României: Ştefan cel Mare şi Regele Mihai. Însetat de ţara lui şi de lumină, fostul monarh a mers să celebreze Paştele la Putna în 1992, la revenirea din exilul forţat care începuse în 1948.
Sutele de ani care au trecut peste Mănăstirea Putna nu i-au ştirbit nimic din aura de măreţie şi spiritualitate. Poetul Mihai Eminescu a numit-o "Ierusalimul Neamului Românesc" şi acolo a organizat în 1871 prima serbare a românilor de pretutindeni.
Părintele Dosoftei Dijmărescu: De-a lungul istoriei, românii au venit la Putna pentru a se închina la Sfântul Ștefan ca la un părinte al neamului și a-l ruga să mjlocească și să vegheze asupra neamului, venind aici au luat putere.
Ce înseamnă însă viața din anul 2018 la Mănăstirea Putna, unde peste 100 de călugări se roagă neîncetat? Pelerinii vin din toate colţurile lumii ca să guste liniştea sufletească. Sunt suficiente câteva minute de rugă între pereţii vechii mănăstiri.
Gherasim Soca, ieromonah: Cu orice gând ar veni oamenii aici, nu mai pleacă la fel cum au venit, fie că vin pentru peisaj, pentru frumusețea locului, pentru o fotografie, pentru a se relaxa, pleacă de aici cu o încărcătură sufletească aparte. Au trăit ceva pe care sufletul lor îl dorea și pe care aici l-au găsit.
Acum, înainte de Paşte, călugării de la Putna se pregătesc pentru Sărbătoarea Luminii şi ne vorbesc cum fac să simtă mai intens bucuria Învierii Domnului.
Gherasim Soca, ieromonah: Este în raport direct proprțional cu jertfa noastră de a pătimi împreună cu el și aceasta înseamnă postul, aceasta înseamnă rugăciunea, aceasta înseamnă osteneala fizică și aceasta înseamnă toată deschiderea noastră către oameni.
Velnic Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna: Învierea Domnului nu este despărțită de patima sa, de cruce, după Săptămâna Patimilor trăim cu toții marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Peste 10.000 de pelerini din toată ţara sunt aşteptaţi să ia lumină de la mănăstirea Putna în Noaptea Învierii.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News