„Riscul nu mai este punctual”. Numărul companiilor mari intrate în insolvență a explodat în 2026, pe fondul blocajelor de plată
Insolvențele nu mai lovesc doar firmele mici, ci se extind rapid către companiile mari, cu impact major în economie. Potrivit unei analize realizate de CITR, numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în insolvență a crescut de aproape zece ori în primul trimestru din 2026. Într-o declarație pentru Digi24.ro, strategul financiar Ioana Arsenie a avertizat că problemele de plată s-au propagat în lanț în economie și au început să afecteze inclusiv marile companii care susțin finanțarea comercială, într-un context în care tot mai multe firme acumulează datorii și recurg la restructurare sau concordat preventiv.
Potrivit analizei citate, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență în primele trei luni ale anului. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025 existau doar două astfel de cazuri.
Cele 19 firme au active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii totale care depășesc 448 milioane de euro. Aproape 900 de angajați sunt afectați direct de intrarea acestor companii în procedură.
Per total, 66 de companii de impact, cu active de peste un milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de 164% într-un singur an.
„Vedem pentru prima dată în mod foarte clar cum presiunea economică începe să se mute către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai discutăm doar despre businessuri mici, vulnerabile sau slab capitalizate, unde riscul era oarecum anticipat în perioade dificile. Acum vorbim despre firme cu sute de angajați, cu rulaje de zeci de milioane de euro și cu relații comerciale extinse, care susțin ecosisteme întregi de furnizori și creditori. În momentul în care o astfel de companie intră în dificultate, efectul nu mai rămâne izolat. Problemele se propagă rapid în lanț: apar întârzieri de plată, blocaje de cash-flow și presiune suplimentară asupra partenerilor comerciali. De aceea, impactul economic este mult mai mare decât în cazul insolvențelor clasice din zona companiilor mici”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR.
La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în primul trimestru al anului, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025.
Doar în luna martie au fost înregistrate 738 de insolvențe, adică aproximativ 40% din totalul trimestrului. Potrivit CITR, această accelerare din ultima lună a trimestrului arată că presiunea financiară continuă să crească în economie și ar putea deveni și mai vizibilă în perioada următoare.
Agricultura și industria, sub cea mai mare presiune
Cea mai abruptă deteriorare este înregistrată în agricultură, unde rata normalizată a insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an. Sectorul vine după un cumul de probleme generate de seceta severă din 2024, costurile ridicate de finanțare și blocajele persistente din lanțurile de aprovizionare.
În același timp, cele mai multe insolvențe din categoria companiilor mari provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 firme cu active de peste 4 milioane de euro activează în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice.
Presiunea vine din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de producție, scăderea comenzilor externe, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate tot mai mare în lanțurile internaționale de aprovizionare.
În paralel, încetinirea economiei germane începe să afecteze direct companiile românești integrate în lanțurile industriale europene, în special firmele din producție și componente industriale.
Ioana Arsenie: „Problemele de plată au ajuns la companiile care finanțează economia”
Pentru Digi24.ro, Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, Trusted Advisor Strategy & Finance, a transmis că ceea ce se vede acum în insolvențe este efectul acumulat al unor probleme de plată care au fost rostogolite ani la rând în economie.
„Rostogolirea întârzierilor și a problemelor de plată în cadrul lanțurilor comerciale nu este ceva nou. Diferența este că acum presiunea începe să fie resimțită exact de actorii care au susținut până acum funcționarea economiei: companiile mari, băncile și IFN-urile. În momentul în care întârzierile de plată se transferă în lanț și ajung la finanțatorii principali ai economiei, riscul nu mai este punctual, ci devine unul sistemic. Vedem deja companii mari care nu mai pot absorbi aceste întârzieri fără efecte serioase asupra propriului cash-flow”, a declarat aceasta.
Expertul a atras atenția că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești este dependența foarte mare de creditul comercial: „În România, creditul comercial s-a dublat în ultimii zece ani și este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar, care rămâne accesibil în principal companiilor bancabile. Asta înseamnă că finanțarea riscului comercial a ajuns să fie făcută chiar de către companii, de multe ori fără instrumente reale de control al riscului. Foarte multe firme au prioritizat creșterea vânzărilor și au acordat derogări comerciale fără politici stricte de credit comercial. Practic, companiile au ajuns să joace rolul unor finanțatori fără să aibă infrastructura și disciplina unei instituții financiare”.
În agricultură, efectele sunt deja vizibile în bilanțurile companiilor.
„Sectorul agricol vine după o perioadă în care au existat facilități temporare privind suspendarea plăților datoriilor curente și restante, pe întreg lanțul fermieri-distribuitori-producători-furnizori. Aceste măsuri au ajutat temporar piața, însă au împins în față o parte importantă din presiunea financiară. De aceea este firesc ca acum să vedem companii cu datorii duble sau chiar triple față de anii anteriori. Problemele nu au dispărut, ci doar au fost amânate”, spune aceasta.
Totodată, Arsenie a avertizat că multe companii sunt deja într-o zonă de pre-insolvență, chiar dacă acest lucru nu este încă vizibil oficial: „Există companii aflate în situații de pre-insolvență sau insolvență nedeclarată în aproape toate sectoarele economiei. Din acest motiv, consider utilă ideea ANAF de a introduce o analiză de risc bazată pe indicatori financiari. Problema este însă viteza cu care aceste date devin disponibile. Dacă informația apare abia după procesarea bilanțurilor, în iulie sau august, în multe cazuri este deja prea târziu pentru partenerii comerciali care au continuat să acumuleze expunere”.
În opinia sa, pe fondul creșterii presiunii financiare, companiile vor apela tot mai des la cesiunea de creanțe către firme specializate în recuperare: „Mă aștept ca cesiunea de creanțe către firme specializate de recuperare să crească în perioada următoare, dar cu costuri asociate mari”.
„În astfel de perioade, companiile trebuie să fie mult mai atente la managementul portofoliului de clienți. Nu mai este suficient să urmărești doar cifra de afaceri sau volumul vânzărilor. Contează foarte mult calitatea încasărilor și capacitatea partenerilor de a-și respecta obligațiile. În funcție de clasele de risc în care sunt încadrați clienții, firmele trebuie să intervină rapid: limitarea expunerilor, solicitarea de garanții suplimentare, contracte de fiducie sau renegocierea termenelor comerciale. În perioade tensionate economic, viteza de reacție face diferența dintre o problemă controlabilă și una care scapă complet de sub control”, a explicat aceasta pentru Digi24.ro.
Tot mai multe companii aleg concordatul preventiv
În paralel cu creșterea numărului de insolvențe, tot mai multe companii aleg procedura concordatului preventiv pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Procedura permite suspendarea executărilor silite pentru o perioadă care poate ajunge până la 12 luni, precum și suspendarea dobânzilor și penalităților aferente creanțelor afectate.
De curând, președintele ANAF, Adrian Nica, declara că numărul companiilor care intră în concordat preventiv a crescut semnificativ.
„De când am venit la ANAF, am observat că foarte mulți contribuabili aleg această procedură. Este absolut uluitor să vezi câți intră în concordat preventiv. În momentul în care contribuabilul intră în concordat, practic iese din administrarea ANAF și intră într-o zonă în care decizia aparține instanței”, a declarat acesta, în cadrul conferinței anuale de fiscalitate organizate de EY România.
La rândul său, CITR susține că intervenția timpurie face diferența între restructurare și dificultate structurală.
„Companiile care accesează din timp instrumente de restructurare, concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii, au șanse mult mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”, a transmis Paul-Dieter Cîrlănaru.
În contextul în care tot mai multe companii ajung în restructurare sau insolvență, ANAF pregătește și extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, instituția are în plan să introducă pe platforma de vânzare online a bunurilor sechestrate și confiscate inclusiv creanțe deținute de Fisc față de firme aflate în procedură de insolvență.
Argumentul autorităților este că măsura ar aduce mai multă transparență într-o procedură considerată în prezent opacă, în condițiile în care creanțe care depășesc 100 de milioane de lei ajung să fie vândute și la jumătate din valoarea nominală.
În prezent, aceste datorii ale firmelor aflate în insolvență sunt scoase la licitație și pot fi vândute chiar și cu un singur ofertant, însă procedura nu se desfășoară online.
În unele cazuri, statul a reușit să valorifice creanțele la valoarea nominală, însă au existat și situații în care acestea au fost cedate cu discounturi semnificative.
Potrivit datelor Profit.ro, o creanță de 124 de milioane de lei administrată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a fost vândută pentru aproximativ 63 de milioane de lei, adică aproape la jumătate din valoarea nominală. Într-un alt caz, o creanță de 1,6 milioane de lei administrată de DGRFP Cluj a fost valorificată la valoarea integrală.
Platforma online a ANAF a fost lansată la finalul lunii martie, inițial cu aproximativ 200 de oferte de bunuri sechestrate și confiscate, urmând ca numărul acestora să crească treptat, pe măsură ce produsele sunt introduse în sistem.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News