Live Video&Text DOCUMENT Guvernul prezintă astăzi noua lege a salarizării. Reforma promisă prin PNRR ar urma să intre în vigoare din 2027
Noua lege a salarizării din sectorul bugetar, unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR, este prezentată astăzi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul a fost pus în transparență decizională și ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări pentru anumite categorii profesionale.
ACTUALIZARE 17:15 Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu grilele salariale și calendarul de implementare.
Documentul prevede un sistem unitar de salarizare bazat pe coeficienți între 1 și 8 și pe o valoare de referință stabilită anual de Guvern. Proiectul stabilește că raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar va fi de 1 la 8 și introduce o structură de 12 grade salariale, fiecare cu intervale proprii de coeficienți.
Noua lege prevede și plafonarea sporurilor: suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din totalul salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, cu anumite excepții prevăzute expres de lege.
Documentul introduce și un sistem de premiere a performanței. Ordonatorii de credite vor putea acorda premii de performanță trimestriale, semestriale sau anuale pentru angajații cu rezultate deosebite, însă valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din fondul de salarii.
Proiectul mai prevede că salariile vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților de salarizare cu valoarea de referință stabilită anual, iar pentru funcțiile de execuție vor exista șase gradații de vechime.
Vezi documentul aici.
În paralel, premierul interimar Ilie Bolojan poartă discuții cu primarii din țară privind proiectele restante din PNRR și impactul reformelor asupra bugetelor locale.
Noua lege a salarizării prevede introducerea unui salariu de referință estimat între 4.100 și 4.300 de lei, pe baza căruia vor fi calculate toate veniturile din sistemul public, printr-un sistem de coeficienți.
Indemnizația președintelui României ar urma să fie raportată la coeficientul 8, în timp ce pentru premier, miniștri și celelalte categorii de angajați ai statului vor exista coeficienți diferențiați.
Unul dintre obiectivele majore ale reformei este eliminarea discrepanțelor salariale și limitarea sporurilor. Aproximativ 30 de sporuri ar urma să dispară, iar instituțiile publice vor avea un plafon clar privind totalul sporurilor care pot fi acordate, în funcție de propriul buget.
Potrivit acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Administrația Prezidențială a transmis că reforma reprezintă o etapă esențială din PNRR, cu termen de implementare 1 iulie 2026.
Cele trei principii pe care se bazează reforma
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma se bazează pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, sustenabilitate fiscală și aplicare integrală și predictibilă.
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”, a transmis Ministerul Muncii.
În același timp, Executivul susține că cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu trebuie să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Reforma introduce și cinci piloni-cheie: o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întreg sistemul public, o structură unică de grade salariale, limitarea și transparentizarea sporurilor, guvernanță comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și respectarea țintelor fiscale asumate de România.
Sindicatele contestă proiectul
Guvernul motivează necesitatea reformei prin presiunea uriașă asupra bugetului public. În prezent, statul cheltuiește aproximativ 166 de miliarde de lei anual pentru salariile bugetarilor. În sistemul public sunt ocupate circa 1,28 milioane de posturi, cele mai multe fiind în sănătate, educație, administrație publică și apărare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că eventualele creșteri salariale mai consistente vor putea fi susținute doar prin reducerea cheltuielilor publice și reorganizarea aparatului bugetar.
„Dacă se doresc corecții mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice”, a declarat Bolojan.
Noua lege a salarizării este însă contestată deja de Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC). Sindicaliștii cer amânarea proiectului până la aplicarea integrală a actualei Legi-cadru 153/2017 și avertizează că vor folosi toate mijloacele legale pentru a bloca noul sistem.
Potrivit SNPPC, noua formulă de salarizare bazată pe coeficienți și limitarea componentei variabile a veniturilor ar putea accentua problemele existente și ar comprima diferențele salariale dintre funcții.
Editor : A.D.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
