„Ușa către viitorul Gazei este încă închisă”: promisiunile lui Donald Trump privind reconstrucția enclavei se află în impas
La mai bine de șapte luni de la încheierea acordului de încetare a focului negociat de Donald Trump, Fâșia Gaza se află într-o situație sumbră de incertitudine: nu se desfășoară nicio activitate de reconstrucție, așa-numitul „Consiliu pentru Pace” se confruntă cu probleme de finanțare, iar tehnocrații palestinieni aleși să administreze enclava sunt ținuți la distanță în Egipt, relatează The Guardian.
Într-un raport prezentat Consiliului de Securitate al ONU la 15 mai, Consiliul pentru Pace a afirmat că „principalul obstacol” în calea punerii în aplicare a planului lui Trump pentru Gaza îl constituie refuzul Hamas de a-și preda armele și de a ceda controlul asupra Fâșiei Gaza – însă mai multe persoane familiarizate cu activitatea acestui organism au declarat că deficitul de fonduri ar putea pune în pericol acest demers.
Nouă țări s-au angajat să contribuie cu 7 miliarde de dolari la un pachet de „ajutor pentru Gaza” în cadrul reuniunii inaugurale a Consiliului pentru Pace, prezidată de Trump. Totuși, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea acestuia, doar Emiratele Arabe Unite și Marocul au transferat fonduri.
Grupul a primit 23 de milioane de dolari pentru finanțarea activităților sale, precum și o sumă de 100 de milioane de dolari destinată finanțării unei viitoare forțe de poliție palestiniene, a precizat sursa. În total, asta înseamnă 1,75 dolari pentru fiecare 100 de dolari promiși.
Conform estimărilor ONU, costul total al reconstrucției Fâșiei Gaza se va ridica la peste 70 de miliarde de dolari pe parcursul a câteva decenii.
Potrivit celor cinci persoane familiarizate cu organizația, mai multe țări care inițial s-au angajat să aloce fonduri Consiliului pentru Pace (BoP) sunt acum reticente să plătească, după luni de impas diplomatic și lipsa progreselor pe teren.
„Țările ezită să-și achite partea care le revine”, a declarat un diplomat familiarizat cu negocierile internaționale privind Gaza, care nu era autorizat să facă declarații publice. Războiul din Iran a servit drept pretext pentru întârzierea plăților, a afirmat o altă sursă.
„Nimeni dintre cei care dispun de bani și resurse nu dorește să colaboreze cu Consiliul pentru Pace”, a declarat o a treia persoană familiarizată cu eforturile grupului, care, la fel ca alți critici ai inițiativei, a cerut să rămână anonimă din teama de represalii. „Dacă adăugăm și conflictul cu Iranul, cei cu buzunare adânci au acum un pretext pentru a nu plăti”.
Nickolay Mladenov, un diplomat bulgar însărcinat să promoveze viziunea președintelui american în calitate de „înalt reprezentant” pentru Gaza, a recunoscut săptămâna trecută că palestinienii din Gaza au fost dezamăgiți de comunitatea internațională.
„Ușa către viitorul Gazei este încă închisă. Nu este ceea ce li s-a promis palestinienilor și nu este ceea ce merită”, a declarat Mladenov jurnaliștilor la Ierusalim. El a adăugat că această situație de impas pune în pericol și securitatea pe termen lung a Israelului.
Raportul prezentat de Mladenov Consiliului de Securitate al ONU la 15 mai a îndemnat statele donatoare să contribuie cu fonduri „fără întârziere”. „Fondurile angajate, dar care nu au fost încă acordate, reprezintă diferența dintre un cadru care există doar pe hârtie și unul care aduce beneficii concrete populației din Gaza”, se menționează în documentul prezentat de Consiliul pentru Pace.
Un înalt responsabil al Consiliului pentru Pace a negat existența unor probleme urgente legate de finanțare și a afirmat că donatorii săi își mențin angajamentul. Apelul adresat ONU a fost făcut în contextul unor deficite de lungă durată în ceea ce privește plățile destinate programelor de ajutor ale ONU în Palestina ocupată, a precizat oficialul.
Consiliul este încrezător că va putea strânge fondurile necesare pentru finanțarea programelor sale, care se află încă, în mare parte, în faza de planificare, a declarat oficialul. Marocul, Bahrainul și Emiratele Arabe Unite au transferat fonduri pentru a susține cheltuielile generale ale grupului și pentru a finanța instruirea unei forțe de poliție palestiniene, a precizat acesta.
O persoană apropiată consiliului a negat că Bahrainul ar fi transferat vreo sumă de bani. Ambasada Bahrainului la Washington nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Trump a promis, de asemenea, o finanțare din partea SUA în valoare de 10 miliarde de dolari, care nu a fost încă acordată. Reprezentanții consiliului nu au solicitat oficial cei 10 miliarde de dolari promiși de SUA, a adăugat înaltul funcționar. Aceștia sunt coordonați de Jeremy Lewin, un funcționar al Departamentului de Stat al SUA.
Aryeh Lightstone, un consilier-cheie în materie de politică privind Orientul Mijlociu în ambele administrații Trump, este „singura persoană” care se ocupă de discuțiile privind strângerea de fonduri pentru Consiliul pentru Pace, a declarat un înalt responsabil al consiliului. De câteva luni, Lightstone face naveta între Tel Aviv, Abu Dhabi și Washington pentru a obține sprijin pentru viziunea lui Trump, inclusiv prin discuții cu organizațiile umanitare privind nevoile din Gaza.
Printre cheltuielile consiliului se numără salariile celor 12 palestinieni desemnați să conducă o administrație civilă planificată în Gaza, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), care se află în Egipt, așteptând garanții de securitate și permisiuni diplomatice pentru a intra în Gaza.
Potrivit unei surse apropiate comitetului, aceștia primesc în medie între 16.000 și 17.000 de dolari pe lună. Conform documentelor analizate de The Guardian, Mladenov ar urma să câștige aproximativ 400.000 de dolari pe an pentru funcția sa din Consiliul pentru Pace.
Întrebat despre cifre, înaltul funcționar al Consiliului pentru Pace a spus că nu poate comenta direct. „Nu sunt directorul financiar… dar cifrele acelea erau uluitoare”.
Un purtător de cuvânt al consiliului a declarat că cifrele privind salariile furnizate The Guardian sunt „incorecte” și că remunerațiile acordate tehnocraților palestinieni se bazează pe grila salarială utilizată de Autoritatea Palestiniană. Acesta a refuzat să facă alte comentarii.
Comitetul Național pentru Administrarea Gazei, care se află în subordinea lui Mladenov, nu a avut niciun impact concret asupra vieții palestinienilor din Fâșia Gaza, au afirmat sursele. „Nici măcar o sticlă de apă nu a intrat în Gaza sub egida NCAG din ianuarie 2026”, a declarat o persoană familiarizată cu activitatea comitetului.
Când, în octombrie anul trecut, s-a ajuns la un acord de încetare a focului pentru Gaza, criticii și aliații SUA au avertizat că acesta era periculos de vag în ceea ce privește aspectele delicate legate de reconstrucție, guvernanță și securitate în Gaza. Acordul prevedea trimiterea unei forțe internaționale pentru a asigura securitatea în Gaza, deschizând calea către reconstrucție, o intensificare a ajutorului umanitar, demilitarizarea Hamas și retragerea completă a forțelor israeliene.
La mai bine de șase luni de la acest eveniment, nu există nicio forță internațională și niciun plan concret pentru constituirea uneia. Forțele israeliene controlează în continuare mai mult de jumătate din Fâșia Gaza. Acestea restricționează livrările esențiale de alimente și alte forme de ajutor.
Majoritatea supraviețuitorilor trăiesc în continuare în tabere improvizate și insalubre; foamea este o problemă generalizată; școlile nu s-au redeschis; există o penurie acută de apă potabilă; iar sistemul de sănătate este paralizat de distrugerile suferite de clădiri și de lipsa personalului și a materialelor medicale.
Trump și consilierii săi au prezentat planuri pentru un viitor care nu ar putea fi mai îndepărtat de realitatea actuală, marcată de ruine și dezastru umanitar. În ultimul an, aceștia au vorbit despre transformarea Fâșiei Gaza într-un centru strălucitor al turismului și comerțului, dotat cu aeroporturi, porturi maritime și „orașe inteligente, bazate pe inteligență artificială” pentru locuitorii din Gaza.
„Să ne pregătim pentru un succes de proporții”, le-a spus Jared Kushner potențialilor donatori la Davos, în ianuarie. Cu toate acestea, nu s-au întreprins eforturi semnificative în ceea ce privește reconstrucția, nici măcar în cazul proiectelor de bază din zonele din Gaza aflate sub control militar israelian deplin.
“Let’s plan for catastrophic success. We have a master plan. We do not have a Plan B.” https://t.co/SQ1wpYMQuK
— Jared Kushner (@jaredkushner) January 22, 2026
Anul trecut, oficialii americani au declarat că, până în vară, în acele zone ar putea fi gata tabere semipermanente, împrejmuite cu garduri, capabile să găzduiască mii de palestinieni.
Mai mulți antreprenori au depus oferte pentru îndepărtarea molozului, asigurarea securității și construirea de complexe în Gaza, dar au declarat că nu au primit contracte pentru aceste lucrări.
„Nu s-a întâmplat nimic. Nici măcar nu au încheiat contracte pentru îndepărtarea molozului”, a declarat o persoană, care a dorit să rămână anonimă din teama de represalii.
Mladenov a recunoscut că ambele părți au încălcat armistițiul, dar a dat în repetate rânduri vina pe Hamas pentru lipsa de progrese, afirmând că gruparea trebuie să renunțe la arme pentru a deschide calea către reconstrucție.
Miza este viitorul a peste 2 milioane de palestinieni din Gaza, majoritatea fiind strămutați și dornici să-și reconstruiască viețile după un război calificat drept genocid de o comisie a ONU, de organizații pentru drepturile omului și de specialiști în genocid.
În cazul improbabil în care Hamas ar accepta să se dezarmeze, Consiliul pentru Pace nu ar fi în măsură să furnizeze ajutorul necesar la scara necesară pe teritoriul devastat de război, a declarat o persoană familiarizată cu activitatea acestui organism. „Cel mai rău scenariu ar fi ca Hamas să accepte dezarmarea și apoi să spună: «Haideți, începeți să livrați ajutoarele»”, a spus aceasta. „Ce vor face atunci?”.
Un înalt responsabil al Consiliului pentru Pace a contestat această evaluare. „Se întâmplă să fim mai mult decât pregătiți și nu vom da greș”, a declarat acesta.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News