CSM atacă proiectul legii salarizării: „Va submina funcționarea justiției”. Consiliul avertizează asupra plecărilor din sistem
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică proiectul noii legi a salarizării unitare și avertizează că prevederile privind Justiția riscă să destabilizeze sistemul judiciar, să reducă atractivitatea profesiei și să genereze plecări din magistratură. Reacția vine după ce Ministerul Muncii a prezentat simulările salariale pentru 2027, potrivit cărora salariul brut mediu al unui judecător cu vechime între 5 și 10 ani ar urma să scadă cu 16%, de la 22.907 lei la 19.268 lei.
CSM susține însă că efectele proiectului depășesc problema salarială și afectează statutul constituțional al Justiției.
„Prevederile proiectului de lege (...) subminează poziția constituțională a puterii judecătorești ca putere în statul român, iar nu doar independența acesteia din punct de vedere financiar”, transmite Consiliul.
Instituția acuză Executivul că fundamentează proiectul inclusiv pe evaluarea unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
„Este în afara echilibrului constituțional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea Executivului cu privire la legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive”, mai arată CSM.
CSM critică mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”
Unul dintre principalele puncte contestate este mecanismul introdus în proiect pentru bugetarii ale căror venituri rezultate din noile grile ar fi mai mici decât cele actuale.
Proiectul prevede acordarea unei „diferențe salariale tranzitorii”, menținută până la 31 decembrie 2031, astfel încât veniturile aflate deja în plată să nu fie diminuate.
Ministerul Muncii a explicat anterior că acest mecanism va fi aplicat inclusiv magistraților, deoarece salariile actuale depășesc nivelurile rezultate din noile grile, în urma sporurilor, primelor și drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declara luni că:
„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată (...), dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja, vor avea această compensare individuală”.
CSM susține însă că noțiunea este „ambiguă” și insuficient definită.
„Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraților, introducându-se o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate, respectiv 'diferența salarială tranzitorie', cu privire la care nu se precizează nici ce natură are și nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării”, afirmă Consiliul.
Instituția avertizează că mecanismul ar putea afecta inclusiv pensiile de serviciu și reclamă posibile probleme de constituționalitate.
CSM: promovarea ar putea duce la scăderea veniturilor
Consiliul susține că proiectul produce efecte „absurde” în cazul promovărilor și al avansării în vechime.
Potrivit CSM, un magistrat care promovează la o instanță sau la un parchet superior ori trece pe o nouă tranșă de vechime ar putea ajunge să piardă venituri.
„Consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale”, avertizează instituția.
CSM consideră că nu pot fi afectate drepturile obținute deja prin promovări sau praguri de vechime dobândite conform legislației în vigoare.
Magistrații noi, printre cei mai afectați, avertizează Consiliul
O altă critică vizează diferențele care ar putea apărea între magistrații aflați deja în sistem și cei care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii.
„Venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”, susține CSM.
Instituția avertizează că măsurile ar putea afecta atractivitatea profesiei de judecător și procuror pentru noile generații.
Ministerul Muncii: salariile aflate în plată nu vor fi tăiate
Potrivit simulărilor publicate de Ministerul Muncii, un judecător cu vechime între 5 și 10 ani ar urma să aibă în 2027:
- salariu brut mediu: 19.268 lei, față de 22.907 lei în 2026 (-16%);
- salariu brut maxim: 20.793 lei, față de 26.554 lei;
- salariu brut minim: 16.826 lei, față de 22.143 lei.
În paralel, și pentru grefieri apar reduceri în simulări. Un grefier grad I, cu vechime de 15-20 ani, ar urma să aibă un salariu brut mediu de 10.976 lei, față de 13.388 lei în prezent (-18%).
Totuși, Ministerul Muncii insistă că veniturile efectiv încasate nu vor scădea, deoarece se păstrează salariile în plată prin mecanismul compensatoriu.
Executivul argumentează că proiectul urmărește readucerea salariilor pe grila unitară și reducerea diferențelor create în timp.
„Judecătorii, pe baza unor asimilări și interpretări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a insistat că reforma „nu este un proiect de creștere a salariilor”, ci „un proiect de aducere a echității în sistem și ajustare”.
Te-ar putea interesa și Noua lege a salarizării: bugetarii cu salarii mai mici după reformă vor primi compensații până în 2031
CSM anunță că va folosi „toate instrumentele legale”
Consiliul avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea provoca „o destabilizare fără precedent” a sistemului judiciar, în contextul deficitului de personal și al volumului ridicat de activitate.
Instituția spune că există riscul unor „plecări masive” din magistratură și transmite că va reacționa instituțional.
„Consiliul Superior al Magistraturii (...) va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziția constituțională de garant al independenței justiției pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătorești”, transmite CSM.
Proiectul noii legi a salarizării intră de marți în consultări cu sindicatele și reprezentanții ministerelor. Documentul trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru respectarea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
