Ministerul Culturii cere modificarea legii salarizării: Muzeografii și restauratorii ar trebui plătiți la nivel cu profesorii
Ministerul Culturii a anunțat miercuri, 3 iunie, că a transmis Ministerului Muncii o serie de propuneri de modificare a proiectului noii Legi a salarizării unitare, solicitând „corectarea unor dezechilibre care afectează de ani de zile zeci de mii de profesioniști din sectorul cultural”. Potrivit instituției, principiul de bază al propunerilor este că „pentru muncă de valoare egală trebuie să existe salarizare egală”.
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul pentru adoptare și implementare este 31 august.
Adoptarea legii până în vara acestui an este un jalon esențial, de care depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro.
„Propunerile vizează apropierea nivelului de salarizare pentru funcțiile de specialitate din muzee, biblioteci, centre culturale și instituții media culturale la nivelul existent în sectorul artelor spectacolului și o corelare mai echilibrată cu profesiile din sistemul de educație.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Parchetul General contestă noua lege a salarizării. Procurorii susțin că modificările dorite prin proiect ating statutul magistratului
Documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu organizațiile sindicale reprezentative, a dezbaterilor din cadrul Comisiei de Dialog Social și a analizelor tehnice realizate pe baza metodologiei utilizate de Banca Mondială în cadrul reformei salarizării”, arată ministerul Culturii.
Analiza prezentată compară funcțiile de specialitate din sectorul cultural cu cea de profesor cu gradul didactic I și vechime de peste 25 de ani, folosind criteriile aplicate de Banca Mondială în cadrul reformei salarizării.
Potrivit concluziilor, muzeografii, restauratorii, conservatorii și bibliotecarii de patrimoniu ating niveluri similare sau chiar superioare în ceea ce privește complexitatea activității, responsabilitatea profesională și impactul social.
„Un muzeograf, restaurator sau conservator nu lucrează cu obiecte care pot fi înlocuite. Lucrează cu bunuri culturale unice. O decizie privind restaurarea unei piese de patrimoniu modifică ireversibil materia unui obiect care aparține istoriei țării. O expertiză privind clasarea sau declasarea unui bun produce efecte juridice directe asupra statutului acelui obiect.”
Instituția subliniază că specialiștii din patrimoniu răspund inclusiv penal și patrimonial pentru bunurile clasate în categoria Tezaur aflate în gestiunea lor, responsabilitate care nu are echivalent în sistemul de învățământ.
Restauratorii și arheologii lucrează în condiții de risc
Ministerul atrage atenția că restauratorii și conservatorii sunt expuși în activitatea lor la substanțe chimice, materiale biologice, prafuri și agenți toxici sau alergeni.
De asemenea, arheologii participă frecvent la proiecte majore de infrastructură, inclusiv autostrăzi și căi ferate, unde cercetarea arheologică reprezintă o condiție obligatorie pentru continuarea lucrărilor.
Potrivit instituției, legislația actuală nu recunoaște aceste riscuri prin sporuri dedicate, deși expunerea profesională este comparabilă cu cea a altor categorii care beneficiază deja de astfel de compensații.
Te-ar putea interesa și IMM-urile critică noua lege a salarizării și avertizează că statul riscă să rămână fără specialiști
Bibliotecarii de patrimoniu gestionează documente unice
O parte importantă a argumentației vizează situația Bibliotecii Naționale și a marilor biblioteci de patrimoniu.
Ministerul susține că imaginea tradițională a bibliotecarului nu mai reflectă realitatea activității desfășurate în aceste instituții, unde sunt gestionate manuscrise, documente medievale, ediții rare, hărți istorice și colecții speciale.
„Un bibliotecar de patrimoniu poate avea în responsabilitate manuscrisele lui Mihai Eminescu, documente medievale, ediții princeps sau alte bunuri culturale de importanță națională. Responsabilitatea sa este comparabilă cu cea a unui muzeograf care administrează obiecte clasate în patrimoniul cultural național. Responsabilitatea este identică. Salarizarea nu”, mai argumentează instituția.
Ministerul cere și corectarea grilelor de salarizare
Pe lângă majorările solicitate pentru anumite categorii profesionale, Ministerul Culturii propune:
- unificarea unor poziții cu coeficienți identici,
- introducerea unor funcții absente din grile,
- repoziționarea unor funcții incorect ierarhizate și
- eliminarea diferențierii salariale între instituțiile naționale și cele locale.
Instituția avertizează că blocarea angajărilor din ultimii ani a contribuit la îmbătrânirea personalului din muzee și biblioteci și consideră că o salarizare mai atractivă este necesară pentru atragerea unei noi generații de specialiști.
Consultările continuă
În această săptămână, consultările vor continua cu reprezentanții administrației publice centrale și locale, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai corpului diplomatic și ai sistemului de justiție.
Miercuri sunt programate discuții cu ministerele, autoritățile publice centrale, structurile asociative ale administrației publice locale și reprezentanții diplomației, iar joi vor avea loc consultări cu Ministerul Justiției, organizațiile sindicale din sistemul judiciar, Parlamentul și Administrația Prezidențială.
