Critic şi istoric de artă: Expertiza unui tablou Picasso nu poate fi realizată cu seriozitate în România

Criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară a declarat duminică pentru News.ro că expertiza unui tablou Picasso nu poate fi realizată cu seriozitate în România, pentru că niciun expert român nu are calitatea de a expertiza o lucrarea a artistului spaniol, ci doar poate confirma dacă ea a fost realizată în perioada respectivă. În plus, el a apreciat că, fiind subiectul unei „aventuri”, valoarea lucării ar putea creşte, iar acest lucru ar putea fi demonstrat în cazul unei vânzări la licitaţie.

Tabloul, găsit în judeţul Tulcea, a fost predat autorităţilor române, care au transmis că, în cursul zilei de luni, va fi trimis Muzeului de Artă a României pentru a fi expertizat.

Pavel Şuşară vede ca firesc acest pas, însă susţine că o expertiză serioasă nu poate fi făcută în România.

„Expertiza poate dura şi 30 de secunde. Dar nu se poate face aici. Nu are valabilitate. Există experţi în Picasso, puţini în lume, specializaţi în perioade ale artistului, iar ei lucrează cu marile case de licitaţii. Asta este o pălăvrăgeală că se face expertiză. Ar trebui chemat cineva de la Rotterdam... Aici poate fi analizată vechimea pigmentului, a pânzei, în general. Niciun expert român nu are calitatea de a expertiza Picasso”, a declarat el pentru News.ro.

Totuşi, ce ar putea fi determinat, „dar nu cu seriozitate”, a mai spus Şuşară, este „dacă lucrarea este în datele lui Picasso”.

Criticul de artă este de părere că, în cazul în care scenariul prezentat de scriitoarea româno-olandeză privind recuperarea lucării este cel real, atunci „Cap de arlechin” ar fi putut fi pus în locul respectiv cu o oră înainte. „Dacă acesta este scenariul, probabil a fost pus cu o oră înainte acolo sau poate e ca ograda în care a fost găsită valiza cu documente...”, a afirmat el.

În octombrie 2012 au fost furate din Kunsthal Rotterdam tablourile „Harlequin Head” (1971), de Pablo Picasso, „Waterloo Bridge, London” şi „Charing Cross Bridge, London” (1901), de Claude Monet, „Reading Girl in White and Yellow” (1919), de Henri Matisse, „Girl in Front of Open Window” (1898), de Paul Gauguin, „Autoportret” (circa 1890), de Meyer de Haan, şi „Woman With Eyes Closed” (2002), de Lucian Freud.

Valoarea lor a fost estimată la 100 - 200 de milioane de euro. O lucrare din aceeaşi serie a lui Pablo Picasso a fost vândută în 2007 pentru 10,1 milioane de dolari. 

„Cap de arlechin” nu a fost estimat de specialişti, însă, în urma acestei aventuri, este posibil ca valoarea sa să fie una excepţională pentru o astfel de lucrare. „Sigur că asta poate excita piaţa. A fost în mijlocul unei aventuri, lumea este emoţionată, însă valoarea va fi stabilită dacă şi când va fi scoasă la licitaţie”, a mai precizat Şuşară.

Cele şapte tablouri furate din Kunsthal Rotterdam, în octombrie 2012, au fost aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, şi au stat o perioadă în portbagajul unei maşini, după care, mama unuia dintre cei care au participat la furt a spus că le-a ars în locuinţa ei din Carcaliu, judeţul Tulcea.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie 2013, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul olandez.