PASTILA DE LIMBĂ. „Perle” de-ale comentatorilor sportivi (I)
Radu Paraschivescu dedică „Pastila de limbă” tuturor celor care se ocupă de comentariul sportiv (fotbalistic, dar nu numai) în România lui 2017.
Radu Paraschivescu:
„Îi rog de pe-acum să mă ierte pentru felul în care caut nod în papura meseriei lor. Dacă totuşi o fac, e din preţuire atât pentru limba română, cât şi pentru ochii şi urechile publicului. Căci fiind clientul nostru, publicul acesta ne e totodată stăpân. Şi chiar dacă, în anumite situaţii, comentariul şi comentatorul se prezintă mai bine decât evenimentul comentat (mai cu seamă când e vorba de fotbalul românesc), există destule cazuri în care prestaţia comentatorilor e, eufemistic spus, perfectibilă.
Trecând la exemple, încep prin a aduce în discuţie o expresie pe care o aud din ce în ce mai des la comentatorii meciurilor de handbal, deopotrivă feminin şi masculin. Nu ştiu cine a rostit-o pentru prima dată, dar chiar dac-aş şti, nu mi-ar veni să-l felicit. Expresia în cauză este „a da o depăşire”, iar prima mea reacţie la auzul ei a fost exact cea pe care o aveam în copilărie, când dădeam peste un cuvânt căruia nu-i cunoşteam sensul: cum adică?
Întreb la fel şi acum: cum adică, „a da o depăşire”? Ce-i aiureala asta? Poţi să dai o mulţime de lucruri – o explicaţie, un pachet, o teză, o farfurie cu pârjoale, un buchet de lalele, un bobârnac – , dar nu o depăşire. Poţi să dai bineţe, poţi să dai ochii peste cap, poţi să dai în primire, poţi să dai seamă, însă depăşiri, oricât te-ai chinui, nu poţi să dai. Depăşirile, dacă mai trebuie spus, se fac, nu se dau. Sigur, se mai şi „efectuează” din când în când, numai că termenul e cam pretenţios.
Oricum însă, îi rog pe comentatorii de handbal de la toate posturile TV ale scumpei noastre patrii să renunţe la expresia asta şi să lase în pace limba română. Asta înseamnă să spună „Carmen Martín a făcut o depăşire în viteză pe semicerc” (variantă corectă) şi să se abţină de la a spune „Carmen Martín a dat o depăşire în viteză pe semicerc” (variantă profund greşită).
Un termen despre care am mai vorbit, subliniindu-i inexistenţa (căci el nu există, deşi unii se încăpăţânează să creadă contrariul), este verbul „a redebuta”. Cu alte cuvinte, „un redebut” este un rebut, adică un eşec al minţii şi al limbii. Câtă vreme „a debuta” înseamnă „a face un lucru pentru prima oară”, ar decurge de aici, mergând pe firul logicii, că „a redebuta” înseamnă „a face din nou un lucru pentru prima oară”. Or, dacă faci din nou lucrul respectiv, el nu mai e făcut pentru prima oară. Hai, că nu-i greu. Un strop de curaj şi un dram de logică rezolvă problema.
În consecinţă, le adresez dragilor noştri comentatori invitaţia şi rugămintea de-a nu mai spune „George Ţucudean redebutează în Liga 1” (variantă greşită şi neghioabă) şi de-a opta pentru enunţurile „George Ţucudean joacă din nou în Liga 1” sau „George Ţucudean se întoarce în Liga 1” (ambele variante corecte). La fel, e greşit să spunem „Aihan Omer redebutează ca antrenor în Liga Naţională” (variantă greşită). Variantele corecte sunt fie „Aihan Omer antrenează din nou în Liga Naţională”, fie „Aihan Omer se întoarce să antreneze în Liga Naţională”.
O expresie care s-a schimbat cu şapte-opt ani în urmă din cauza unei simple prepoziţii este expresia „a ţine DE minge”, pe care o auzim îndeosebi la meciurile de fotbal, interne sau internaţionale, din Liga 1 sau din cupele europene. Ea zgârie timpanele celor pe care încă îi preocupă limba română, aşa cum nu se întâmpla cu expresia din care a provenit, şi anume „a ţine mingea” – o expresie cât se poate de normală şi de corectă. Ca să ţii DE minge, trebuie ca mingea respectivă să aibă toarte, mânere, inele sau hăţuri.
Cum însă obiectul în cauză e de o perfectă sfericitate şi nu are niciunul dintre accesoriile amintite, e de preferat să rămânem la expresia iniţială, care înseamnă păstrarea în posesie a obiectului de joc. Fireşte, e mai mult o recomandare decât un îndemn apăsat. Dacă vor ţine cont de ea, stimabilii noştri comentatori se vor feri să spună de-acum încolo „Oaspeţii nu mai reuşesc să ţină de minge” (variantă greşită, fie şi numai din punctul meu de vedere) şi vor învăţa sau reînvăţa să spună „Oaspeţii nu mai reuşesc să ţină mingea” (variantă corectă). Dar tare mă tem că această ultimă idee e de fapt o speranţă utopică.
Pentru alte scăpări şi năstruşnicii ale comentariului sportiv, vă dau întâlnire săptămâna viitoare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
