VARIANTĂ DE VACANŢĂ. Turism cultural prin muzeele lumii
Anul acesta, doar o treime dintre români pleacă în vacanţă, cea mai mare parte, pe litoralul românesc. Aproape 24% dintre ei au ales concedii în afara ţării: Bulgaria, Spania, Italia, Grecia sau Turcia.
Cât despre destinaţiile de lux, 20 000 de turişti români merg în fiecare an pe Coasta de Azur, cheltuind aproximativ 4,5 milioane de euro.
Dacă totuşi nu mergeţi nici la munte, nici pe litoralul românesc, dar nici pe Coasta de Azur, Digicult vă recomandă o porţie serioasă de turism cultural prin muzeele lumii.
Că românului îi place să petreacă nu mai este un secret. De la Crăciun la Paşte şi sărbătoarea de 1 Mai, weekenduri pe litoral vara, sau grătare la marginea pădurii, în orice anotimp, voia bună-n toată ţara este la putere.
Situaţia nu este la fel de roz, atunci când vorbim despre turismul cultural.
„Românii nu prea au o cultură a călătoriei şi a explorării, cum au italienii, de pildă, sau germanii. Care deşi au la ei acasă atâtea de văzut şi de făcut, se duc foarte mult în afară mai ales să exploreze lucruri noi mai puţin cunoscute, nu traseele astea convenţionale. Deocamdată, cei mai mulţi români se bucură de deschiderea graniţelor şi de faptul că pot să se ducă în Grecia, în Turcia, în chestii care sunt la îndemână sau dacă ajung în alte ţări, pe traseele consacrate”, spune Mircea Vasilescu, redactor-șef la Dilema Veche.
Iar dacă vorbim despre turismul cultural şi trasee consacrate în afara ţării, în topul destinaţiilor europene se află Muzeul Luvru din Paris, cu 9,7 milioane de vizitatori anual.
În România, Castelul Bran a avut, în 2012, aproximativ 546 000 de vizitatori, 61% dintre aceştia fiind români. I-au urmat Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu, Muzeul Antipa din Capitală şi Muzeul Naţional Bruckenthal.
Statistic, 70% dintre români au declarat că nu merg niciodată la muzee sau expoziţii. Şi asta şi pentru că, în foarte multe dintre cazuri, nu există strategii de marketing care să-i atragă. Excepţia? Noaptea Muzeelor.
„A te duce la muzeu în România echivalează oarecum cu un pelerinaj la moaştele sfinte. Trebuie să te duci, să stai la o coadă care, dacă se-anunţă o expoziţie măcar pe jumătate cu potenţial interesant, seamănă cu coada pe care o vedem în faţa patriarhiei de Sfântul Dumitru”, precizează Laurențiu Colintineanu, jurnalist RFI.
Există însă şi reţete de succes. În 1996, Horia Bernea aducea în România premiul „Museum of the Year”, distincţie atribuită Muzeului Ţăranului Român din București.
„Moştenitorii acestei tradiţii au ştiut să menţină tradiţia foarte creativă a combinaţiei între expoziţii, evenimente, lansări, târguri, ceea ce face că Muzeul Ţăranului Român, cu o agendă foarte foarte plină, este un muzeu despre care absolut toată lumea din Bucureşti ştie”, afirmă managerul cultural Corina Șuteu.
În România, muzeele cu strategii capabile să le asigure destui vizitatori sunt floare rară.
Zeci de muzee zac în uitare, unele se află în pragul evacuării, iar fonduri pentru renovarea lor sau strategii de reintroducere în circuitul cultural nici ele nu există.
„În foarte multe cazuri cei care se ocupă de muzee au rămas la mentalitatea asta de prăvăliaş vechi, stai în pragul prăvăliei şi aştepţi să vină clientul. Ei, clientul în ziua de azi e ocupat, e grăbit, n-are timp, nu-şi pune problema”, explică Mircea Vasilescu.
Fondat în 1753, British Museum deţine 94 de expoziţii şi peste 13 milioane de obiecte provenind din toate colţurile lumii. Traversăm oceanul şi ajungem în Lumea Nouă, New York. Muzeul de Artă Modernă (MOMA), aflat în centrul Manhattanului. Uriaşul muzeu are, anual, trei milioane de vizitatori şi conţine o colecţie impresionantă de lucrări moderne timpurii sau aparţinând modernismului postbelic.
În capitala Statelor Unite, Washington DC, se înalţă unul dintre cele mai de impact muzee ale lumii, dedicat libertăţii de exprimare: Newseum, Muzeul Ştirilor. Cinci secole de istorie a presei, fragmente din Zidul Berlinului, camere interactive de ştiri, fotografii premiate cu Pulitzer.
„Este o ocazie să te cutremuri, să fii impresionat, să ai lacrimi în ochi, să coboare fiori reci pe spate, să rămâi cu gura căscată. La piece de resistance, dac-o putem numi aşa, este antena de telecomunicaţii care asigură, care asigura, pardon, transmisiile radio-tv din aria metropolitană a New York-ului. Se situa pe turnul de sud de la World Trade Center care, bineînţeles, nu mai există după atentatele din 11 septembrie 2001”, spune Laurențiu Colintineanu.
La mii de kilometri de Lumea Nouă, pe Bătrânul Continent, în Europa, Italia îşi adjudecă titlul de ţară cu cele mai multe lăcaşuri de artă din Patrimoniul Mondial UNESCO.
În 2013, Internetul a modificat relaţia public-muzeu. De acum, Galeriile Uffizi din Florenţa, Monalisa lui Da Vinci sau operele lui Van Gogh sunt accesibile din faţa calculatorului. Poţi ajunge la Amsterdam printr-un simplu click.
După drumuri prin lumea largă şi muzee de colecţie mai mult sau puţin accesibile turistului român, drumurile patriei par mai triste ca niciodată. Nu avem vizitatori, avem însă muzee de valoare care aşteaptă, încă, să fie readuse la viaţă.
Turismul cultural din România are însă nevoie de mai mult decât atât: de bani...şi de oameni creativi. Cu doar o Noapte a Muzeelor nu se face primăvară.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
