Cinematografia română, prin ochii criticilor de film străini
Filmele românești din ultimii 15 ani au pus România pe harta cinematografică a lumii. Producțiile tinerilor regizori sunt o prezența constantă în festivalurile de film din toată lumea, câștigă premii importante în fiecare an și reprezintă unul dintre cele mai valoroase exporturi culturale ale României. De Ziua naționala a României, Ca-n filme a puS reflectorul pe realizarile cineaștilor români, așa cum se văd prin ochii unor importanți critici de film străini.
Cristian Mungiu și Cristi Puiu sunt cei mai cunoscuți regizori români, reprezentanți ai Noului Val al cinematografiei române, care i-au impresionat pe criticii de film străini.
„Cele mai mari nume ale cinematografiei românești actuale, sunt foarte cunoscute aici în Spania. Vorbesc în special de Cristian Mungiu și Cristi Puiu. Toate filmele lui au fost lansate în cinematografe pentru marele public. Și au avut o primire foarte bună”, a spus criticul de film și profesorul universitar Robert Cueto.
„Cred că unul dintre punctele forte ale cinematografiei române este acela că spune povești locale, dar o face într-un mod care poate fi înțeles nu doar de publicul românesc”, a adăugat criticul de film de la The Hollywood Reporter, Nick Holdsworth.
„Sunt filme foarte europene si cred ca foarte apropiate de noi, spaniolii. Când am vazut „Sieranevada", mi s-a părut că reuniunea familială de acolo putea să fie, fără îndoială, o reuniune de familie spaniolă”, a precizar profesorul de film Ignacio Gutierrez Solona.
Filmele care au schimbat cinematografia românească
„Marfa și Banii” din 2001, filmul de debut al lui Cristi Puiu a fost primul semn al schimbării cinematografiei românești, cred criticii de film. Cu cel de-al doilea lungmetraj al său, „Moartea domnului Lăzărescu", distins la Cannes cu premiul Un Certain Regard, Cristi Puiu plasează ferm România pe harta cinematografică internațională.
„Odată cu „Marfa și banii", filmul lui Cristi Puiu, am început să văd din ce în ce mai multe filme și am observat un progres important”, a spus doctoranda în cinematografia românească la Universitatea Complutense din Madrid, Alicia Juan Lobato.
„ „Moartea domnului Lăzărescu" a fost un film foarte captivant”, a adăugat criticul de film Nick Holdsworth.
„Datorită atenției considerabile de care s-a bucurat cinematografia română începând cu Moartea domnului Lăzărescu, se vorbește mult despre el”, a spus criticul de film de la Variety, Jay Weissberg.
În a doua jumătate a anilor 2000, România devine o prezența constanta la festivalul de la Cannes. În 2007, Cristian Mungiu câștiga marele premiu, Palme D'or, pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile", o performanță incredibilă pentru o cinematografie care scotea doar câteva filme de lungmetraj pe an.
„Filmele lui Cristian Mungiu sunt pelicule puternice. Sunt filme cu un impact foarte puternic, care te marchează, te mișcă. Pe măsură ce vedeam mai multe filme românești, ma îndrăgosteam mai tare de cinematografia românească și de România”, a spus doctoranda Alicia Juan Lobato.
De ce nu avem muzică în filmele românești
Criticii de film străini spun că în peliculele românești nu este muzică deoarece ar reprezenta o formă de manipulare.
„Unul dintre lucrurile interesante despre filmul de dupa 1989, mai ales la începuturile Noului Val, a fost încercarea de a arăta lucrurile cât mai naturalist, cât mai sincer cu putință. De ce nu avem muzică în film? Pentru ca muzica este o forma de manipulare. Montajul este și el un mod de a manipula, de asemenea”, a spus criticul de film de la Variety, Jay Weissberg.
„Ce au în comun aceste filme este calitatea lor extraordinara. Și cred că acest lucru este urmarea faptului că filmele bune care au fost realizate au dat avânt altora”, a adăugat Nick Holdsworth.
Filmele românești, un „must have” la festivalurile străine
Astăzi, nu doar prezențele românești în marile festivaluri, dar și premiile, par de la sine înțelese. Filmele românești sunt un „must have" pentru orice festival care se respectă, iar Noul Val a devenit obiect de studiu și de emulație pentru alte cinematografii.
„Anul acesta la Cannes, de exemplu, pentru prima dată au fost două filme românești în competiția oficiala. E aproape ceva nemaivăzut, ca orice țară, în afara de Franța, să aibă doua filme în competiție. Acest lucru vorbește despre forța filmului românesc pe scena internațională în acest moment”, a spus Jay Weissberg .
„Cred că există cineaști în toată Europa, care, în anumite privințe, au de învățat de la acești regizori români. Ei au venit cu o metodă inovativă de a trata astfel de subiecte”, a adăugat criticul de film Roberto Cueto.
„România și-a câștigat un loc în cinematografia contemporană de care poate să fie mândră. S-ar putea spune ca Noul Val Românesc există deja de zece ani, și încă da naștere unor filme de calitate, inovatoare, interesante. Apar cineaști noi, cei vechi devin și mai buni. Este extraordinar. Nu vezi așa ceva prea des. Cel mai adesea, există un val, rezistă un an, doi, trei și apoi dispare. În România nu s-a întâmplat așa. Noul Val merge mai departe... și sper sa continue la nesfârșit”, a spus criticul de film și profesorul universitar Richard Pena.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
