Doar pentru că nu vorbim despre asta nu înseamnă că problema nu există sau că se va rezolva de la sine. Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, avem ocazia să reluăm discuția despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților noștri, să evaluăm situația și să ne amintim că soluțiile sunt la îndemână.
Date recente arată că aproape jumătate dintre români declară că se confruntă cu probleme emoționale sau psihosociale, precum anxietatea sau depresia. Cu toate acestea, doar 19% apelează la ajutor profesional, în ciuda faptului că sănătatea mintală este recunoscută ca o problemă importantă în România. Deși sunt necesare mai multe date privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, știm că problemele des întâlnite în rândul copiilor și tinerilor includ tulburări de comportament, tulburări de hiperactivitate cu deficit de atenție.
Un raport UNICEF evidențiază creșterea ratei unor probleme precum tulburările de somn, dependența de internet sau jocuri și tulburările alimentare, cum ar fi anorexia sau bulimia, în rândul adolescenților români. Problemele de sănătate mintală au un impact negativ asupra relațiilor sociale, participării și performanțelor școlare și sănătății fizice ale adolescenților. Acestea sunt asociate cu rezultate școlare slabe, absenteism și abandon școlar. De asemenea, ele expun adolescenții la un risc mai mare de comportamente nocive, cum ar fi fumatul, abuzul de alcool și droguri, activitatea sexuală riscantă și comportamentele delincvente. România are cele mai ridicate rate din UE în ceea ce privește fumatul în rândul tinerilor (49,5 % în 2019) și sarcinile în rândul adolescentelor. Adolescenții români au rate ridicate de sinucidere, în special în zonele rurale, fiind de 2,3 ori mai mari decât media UE.
Stigmatizarea rămâne o barieră majoră, iar sănătatea mintală este adesea considerată un lux, ceva ce trebuie rezolvat, poate, după ce toate nevoile de bază sunt satisfăcute. Dar ea este un drept al omului, iar pentru tineri este esențială pentru dezvoltarea și bunăstarea lor viitoare.
Dincolo de stigmatizare, persistă provocări sistemice: finanțare insuficientă, lipsă de profesioniști calificați, servicii fragmentate în sectoarele sănătății, educației și protecției copilului, cunoștințe limitate în domeniul sănătății mintale în rândul educatorilor, îngrijitorilor și altor profesioniști care lucrează cu copii. Serviciile sunt costisitoare, iar specialiștii sunt adesea indisponibili acolo este cea mai mare nevoie de ei.
La UNICEF, credem că avem nevoie de o abordare multisectorială, de consolidare a sistemelor, în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihosocial (SMSP) pentru copii și adolescenți, bazată pe mai mulți piloni.
Trebuie să promovăm și să comunicăm mai mult pentru a schimba discursul public și a promova sănătatea mintală ca drept al omului. De asemenea, este esențial să construim parteneriate solide cu autoritățile, ONG-urile, mediul academic și societatea civilă. Trebuie să ne implicăm mai mult în comunități și să-i capacităm pe adolescenți și pe cei care au grijă de ei. Programele de sprijin din partea colegilor și programele de parenting sunt, de asemenea, domenii care trebuie stimulate pentru a obține rezultate. Sunt necesare mai multe date și cercetări pentru a înțelege mai bine unde și cum trebuie să intervenim pentru a obține cele mai bune rezultate.
Nu trebuie să uităm că suntem în secolul XXI și că adolescenții de astăzi trăiesc într-un mediu extrem de tehnologizat și conectat. Dezvoltarea de instrumente digitale adaptate tinerilor și promovarea cunoștințelor în domeniul sănătății mintale prin intermediul platformelor online sunt esențiale pentru succesul oricărei intervenții, precum și pentru abordarea provocărilor specifice de gen în materie de sănătate mintală. Podcastul UNICEF „În mintea mea”, recent tradus și adaptat în limba română și accesibil gratuit tuturor, este un astfel de exemplu. Integrarea SMSP în sistemele de sănătate, educație și protecție a copilului este un alt domeniu în care ar trebui să intervenim în paralel cu formarea profesorilor, medicilor și asistenților sociali.
Este datoria noastră să facem o prioritate din sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Prin eliminarea stigmatizării, investirea în servicii integrate și capacitarea tinerilor, putem crea o lume în care bunăstarea lor emoțională este respectată și vocile lor sunt ascultate. Acum este momentul să acționăm.
