Peste 1,2 milioane de persoane au murit din cauza infecțiilor rezistente la antimicrobiene în 2019, potrivit unui studiu publicat în revista Lancet, care a analizat date din peste 204 țări și regiuni!
Rezistența la antibiotice este una din principalele cauze de deces la nivel mondial, mai mare decât HIV sau malaria.
Studiul estimează că infecțiile produse de germeni multirezistenți au provocat direct 1,27 milioane de decese și au fost asociate cu alte 4,95 milioane. Aceste decese au avut loc din cauza infecțiilor comune, tratabile anterior deoarece bacteriile care le provoacă au devenit rezistente la tratament.
Controlul rezistenței la antimicrobiene presupune politici de sănătate care să limiteze utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor. Utilizarea în exces a antibioticelor are consecințe grave prin apariția bacteriilor multirezistente, implicate mai ales în apariția infecțiilor asociate asistenței medicale (nozocomiale) care produc îmbolnăviri grave soldate cu complicații și decese.
Recent, Ministerul Sănătății a elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030.
Țara noastră are cel mai mare consum de antibiotice pe cap de locuitor din Uniunea Europeana și cel mai mare procent de persoane care iau antibiotic fără prescripție medicală (20%).
Un articol recent publicat de Euronews, care folosește datele Centrului European de Control al Bolilor și un studiu publicat de Eurobarometru, arată că România rămâne pe primul loc în ceea ce privește consumul de antibiotice. Antibioticele au fost consumate în proporție de 25,7 doze zilnice standard (DDD) în România, care s-a clasat pe locul 1 pe listă. Această rată a fost de 20 DDD în Spania, 17,5 DDD în Italia, 10,1 DDD în Suedia, și mai puțin de 10 DDD în Austria și Olanda, adică de trei ori mai puțin decât în România. Scăderea consumului de antibiotice în timpul pandemiei a fost mai puțin marcantă în țara noastră, care se află doar pe pozitia a 17-a în acest clasament.
Este îngrijorătoare proporția persoanelor din România care iau în continuare antibiotice fără prescripție medicală, adica 20% față de o medie a UE de circa 8%.
Consecința acestei situații este reprezentată de proporția foarte mare a bacteriilor multirezistente care produc infecții invazive, amenințătoare a vieții, înregistrată în România.
Măsurile pe care le va lua Ministerul Sănătății în perioada imediat urmatoare, pentru limitarea acestui fenomen cu impact grav asupra sănătății publice, nu se referă în nici un fel la interzicerea utilizării antibioticelor, ci la utilizarea lor prudentă, numai în cazul infecțiilor bacteriene, cu antibioticul potrivit, în cantitatea și durata recomandată a tratamentului.
Publicul larg, dar și profesioniștii din sănătate, medici și farmaciști, vor beneficia de campanii de informare și educare pentru folosirea prudentă a antibioticelor.
