Uşor, uşor, Educaţia o poate lua pe drumul Justiţiei

În ieșirile lor publice de luni, cu ocazia deschiderii anului universitar, președintele și premierul s-au sincronizat de minune pe tema plagiatului. Concomitent, ministrul Educației a descris în ce cadență se vor face primii pași în privința evaluării școlilor doctorale, vorbele sale făcând neechivocă ideea că la mijloc s-a cristalizat deja ceva mai mult decât o intenție. Practic, cei trei decidenți au ținut să marcheze deschiderea unei pagini ce ar putea echivala, pentru sistemul universitar, cu ceea ce pentru România a însemnat deschiderea capitolului Justiție, în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Acesta fiind contextul, devine tot mai mai limpede faptul că nu a fost accidentală inițiativa ministrului de resort, de a deschide posturile de conducere din sistemul preuniversitar unui management apolitic, orientat spre performanță. Devine limpede faptul că avem de-a face cu asumarea unei decizii politice la cele două niveluri esenţiale, guvernamental și prezidențial. Nu este neapărat clar, în schimb, cum se va replia Guvernul Cioloş după scandalul foarte proaspăt în care este vehiculat numele lui Mircea Dumitru, pe marginea raporturilor sale, din anii '80, cu Securitatea; dar ne vom lămuri, probabil, în scurt timp.
Trecând însă mai departe şi neapărat dincolo de numele unor vremelnici miniştri, este indubitabil că ar fi fost nefezabil ca încercarea de a spăla zona doctorală să nu meargă în tandem cu un demers similar la nivelurile de jos, în condițiile în care mediul preuniversitar nu este mai putin bolnav decât cel universitar, iar menținerea actualei stări de fapt ar fi parazitat orice reforme făcute mai sus.
Schimbările necesare în zona universităților și, în particular, a școlilor doctorale sunt mult mai profunde decât o pot lăsa să se întrevadă niste schimbări de proceduri și regulamente. Este în primul rând nevoie de o atitudine nouă faţă de muncă, de şcoală, de produsul pe care aceasta din urmă îl oferă, de o conştiinţă solidă şi de un respect faţă de ceilalţi care azi, din nefericire, lipseşte.

Or, dacă din clasa întâi până la bacalaureat mintea ta crudă, de elev, primește în școală hrană proastă, greu de crezut că la facultate, iar mai apoi la doctorat vei fi un altul decât ți-a fost inoculat să devii.
De altfel, cei 25 de ani care au transformat școlile și universitățile în fabrici de analfabeți funcţionali şi cu repere morale adesea îndoielnice ne demonstrează că e lipsit de orizont să deschizi reforme insulare.
Nu doar că nu se pot obține în final efectele urmărite şi o reaşezare trainică a lucrurilor, ci acest tip de abordare perverteşte însăși ideea de reformă, consolidând o atitudine refractară, care și la nivelul existent se dovedeşte a fi dificil de contracarat.
În acelaşi timp, însă, trebuie reţinut că actualul premier, ministrul Educației (care o fi el pe mai departe), ca și președintele Iohannis vor întâmpina probleme majore din partea PSD.

Profitând de forța pe care o va avea şi în Parlamentul viitor, căci e foarte probabil ca acest partid să ia un scor indecent de bun la alegerile generale, PSD va face o opoziție feroce la tentativele de asanare a învățământului românesc.

Deja a depus în Parlament un proiect de lege care prevede ca directorii din preuniversitar să fie aleși la nivelul școlilor, ceea ce transformă în glumă ideea de introducere a managementului performant şi orice demers în acest sens într-o mustăcire ridicolă.

Înainte de a fi pusă pe masa Legislativului, sub formă de proiect, ideea asta a fost lansată în spațiul public, ca buzduganul zmeului, de Ecaterina Andronescu. În comisia de specialitate pe care o conduce la Senat, Andronescu sapă de zor la temelia concursului pentru directorii din preuniversitar, introdus de actualul ministru.
Știe prea bine care sunt mizele și pe verticală, și pe orizontală, știe prea bine că odată "virusat" sistemul la baza sa, probabilitatea ca efectele să atingă și vârful sunt tot mai puţin o chestiune de "dacă" și tot mai mult una de "când".
Ca și în cazul justiției, și în cel al educației naționale alegerile din 11 decembrie vor fi cruciale. Sincronizarea și în fapte, nu doar în planuri și declarații, a domnilor preşedinte, premier şi ministru al Educaţiei va depinde mult de scorul pe care domnul Dragnea îl va obține la alegerile parlamentare. PSD are deja cunoştinţele necesare și experiența tranșeelor în Parlament.

Cu cât mai mulţi pesedişti pe băncile noului Parlament, cu atât mai puține la număr vor fi straturile de profunzime în care reforma învățământului va putea fora, indiferent cât de hotărâţi şi perseverenţi se vor arăta în continuare şeful statului, şeful guvernului şi şeful ministerului de resort. Cu cât mai mulţi pesedişti pe băncile noului Parlament, cu atât mai mulți tineri ieșiți de pe băncile școlilor și facultăților, fără un orizont.