Energia viitorului, studiată în Jibou

Guvernatorul Deltei Dunării: Este imposibil să vedem ce se întâmplă pe Bâstroe

Semnalul dat de oceane arată că nimic nu va mai fi la fel

Avioane pe alcool

Poluare uriașă în București

Fermele piscicole din Turcia, o amenințare pentru Marea Neagră

Dispută pe cărbune în Marea Britanie

Atac de tip mafiot într-o pădure din Suceava, cinci suspecți audiați

Ce se întâmplă cu norul toxic de la Petromidia

Inginerie genetică împotriva bacteriilor

Cinci specialişti de la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou lucrează de 3 ani la acest proiect, care studiază relaţia dintre fotosinteză şi producţia de hidrogen la cianobacterii. Oamenii de ştiinţă sălăjeni au descoperit până acum 4 specii de bacterii producătoare de hidrogen, cu toate că proiectul lor a fost subfinanţat.

"Simţim că am putea să lucrăm cu mult mai mult spor, cu multe rezultate pe care să le obţinem mult mai repede, dacă ar fi fost finanţat cum ne aşteptam, la nivel de 100%. Dacă noi nu publicăm rezultatele la timp şi publică cei din Statele Unite, practic noi am lucrat degeaba, am consumat banii degeaba", spune Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Ajutaţi de studenţi de la Facultatea de Biologie din Cluj, cercetătorii sălăjeni au căutat bacterii în diferite izvoare şi bălţi, cărora le-au studiat apoi în laborator capacitatea de a produce hidrogen prin fotosinteză.

"Cercetăm cianobacteriile, deoarece acestea sunt primele organisme de pe Terra care au făcut fotosinteză. Noi ne ocupăm, practic, de studiul fotosintezei asupra acestor organisme", a explicat o studentă.

"Cianobacteriile sunt puse în mediu, fiecare specie în mediul ei. Ele sunt crescute la temperaturi optime, la interval de zi-noapte", a precizat alta.

Proiectul a atras atenţia unui cercetător din India, cu studii la cele mai prestigioase universităţi din lume. Dalton Carmel a lăsat Finlanda, unde şi-a obţinut doctoratul, pentru România. 

"Sunt mai multe oportunităţi în Finlanda, decât în România. Acolo există multe fonduri, sunt diferite agenţii care finanţează cercetarea, unde România este deficitară", a precizat însă cercetătorul.

"Trebuie găsiţi astfel de oameni şi atraşi în România, în institutele româneşti şi în felul acesta cercetarea se va ridica la nivel internaţional", este de părere directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Potrivit cercetatorilor, transformarea energiei solare în hidrogen, prin fotosinteză, ar putea să reprezinte o sursă de energie regenerabilă, ce ar putea înlocui combustibilii fosili, care în prezent sunt costisitori, iar rezervele sunt limitate.