Avertizare în caz de tsunami. Sistemul dă alerta cu circa 20 de minute înainte de catastrofă
În apele teritoriale româneşti există astfel de balize: una pe braţul Sfântul Gheorghe, una în dreptul Portului Constanţa şi alta în Mangalia, după dig. Un cutremur cu magnitudinea de 8 pe scara Richter, produs în apele teritoriale ale Georgiei, la peste o mie de metri adâncime, ar aduce pe ţărmul românesc valuri de patru metri înălţime. Asta ar însemna că staţiunea Mamaia, spre exemplu, ar fi rasă de pe hartă.
„Valul atinge coastele României după aproximativ trei ore... da... trei ore... cu o înălţime de patru metri. Înainte să atingă coastele României, acest val atinge balizele noastre”.
Una dintre cele 3 balize cu senzori se află, undeva, la 160 de km în larg. În momentul în care valul uriaş atinge baliza şi până când loveşte malul, trec aproximativ 20 de minute, timp suficient pentru ca autorităţile să reacţioneze şi să ia primele măsuri.
Senzorii preiau imediat informaţia şi o trimit, în cel mult 50 de secunde, centrului de comandă de la Institutul GeoEcoMar. De aici, avertizarea este trimisă mai departe Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, direct în sistemul de alarmare contra cutremurelor.
Lt.col. Vlăduţ Ion, prim-adjunct ISU Dobrogea: „Orice seism este cunoscut prin acest sistem, dar nu ştim dacă orice cutremur subacvatic, seism subacvatic poate produce un tsunami. Sistemul vine, cumva, în completarea acestei reţele de alertare timpurie în caz de seism”.
Ing. Vlad Rădulescu, specialist GeoEcoMar: „Balizele din larg sunt compuse din senzori pe trei nivele de adâncime - punct de suprafaţă, intermediar şi senzorii de fund care transmit, în timp real, date către acest centru operaţional”.
În ultimul mileniu, în Marea Neagră s-au înregistrat 20 de situaţii în care valurile uriaşe au înghiţit porţiuni mari din zonele costiere.
Constantin Chera, muzeograf, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa: „Noi cunoaştem despre existenţa unor cutremure în acest bazin, unul dintre acestea fiind cel care a condus la năruirea Edificiului Roman cu Mozaic sau a dus la scufundarea unei părţi a Calllatisului”.
Toate acestea s-au petrecut în secolul al VI-lea, dar valurile uriaşe pot fi provocate şi de prăbuşirea în mare a unor meteoriţi sau a unor bucăţi imense din munţi, ori explozia unor pungi de gaze.
reporter: Oana Manoilă
operator: Cătălin Vârban
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
