Casetă regală, pe fregata Regina Maria. Pentru prima dată, după 75 de ani, bijuteria se întoarce pe o navă militară

Ce ar fi putut urmări Rusia prin trimiterea „intenționată” a dronei în spațiul aerian al României. Analiza generalului (r) Dorin Toma

„Militarii români fac minuni cu ce au”. Radu Miruță spune că pilotul care a doborât drona a reacționat într-o fracțiune de secundă

Primele imagini de la locul în care s-a prăbușit drona doborâtă de un avion F-16, în Buzău

Nicușor Dan: Un avion F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian românesc

Nicușor Dan: România vrea să dubleze schimburile comerciale cu India. „Există perspective economice importante între economiile noastre

Inundații în Bulgaria, într-o zonă aleasă de mulți români pentru vacanțele pe litoral

Călin, șeful de promoție cu notițe devenite legendă. Povestea tânărului de 10 pe linie, la Medicină

Scumpirile taie pofta de ieșit în oraș. Vânzările în restaurante au scăzut chiar și cu 50%

„Mai puține claxoane și mai multă muncă”. Bolojan a explicat ce s-ar întâmpla dacă ar părăsi „mâine” funcția de prim-ministru

Este pentru prima dată, în 75 de ani, când caseta care a adăpostit inima suveranei României a ajuns din nou la Constanţa. În luna octombrie 1938, după decesul Reginei Maria, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată de la Constanţa la reşedinţa din Balcic cu Distrugătorul Regina Maria.

În 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, acelaşi distrugător a adus caseta înapoi în ţară. Bijuteria din argint a fost asigurată pentru câteva sute de euro însă valoarea ei istorică este nepreţuită. De obicei, este expusă la Muzeul de Istorie Naţională însă inima reginei nu a fost niciodată scoasă la vedere.

Mihai Bozgan, reprezentantul Muzeului Naţional de Istorie: Ea se găseşte într-un depozit special amenajat, în condiţii optime pentru a fi păstrată. Nici măcar toţi specialiştii Muzeului Naţional de Istorie nu au acces.

Contraamiralul Petre Zamfir, acum în vârstă de 92 de ani, era elev în şcoala militară, la bordul distrugătorului Regina Maria, când navele româneşti au respins atacul ruşilor asupra litoralului românesc.

Îşi aminteşte cu lux de amănunte de momentele în care au reuşit avarierea gravă a crucişătorului Harkov şi scufundarea crucişătorului Moskva. Contraamiralul spune că atât Regina Maria, cât şi Regele Ferdinand erau nave de elită ale Forţelor Navale Române şi aveau cele mai bune dotări militare.

Petre Zamfir, veteran de război: Distrugătorul "Regina Maria" aveau aşa: câte cinci tunuri de câte 120 de mm - mergea copilul călare pe ele, un tun anitaerian de 76 de mm, în borduri, două perechi de câte patru tunuri de 20 de mm.

Tradiţia şi istoria celor două distrugătoare - "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand" sunt, astăzi, purtate mai departe de fregatele cu acelaşi nume.

Ioan Stănciulescu, şeful Resurselor din Statul Major al Forţelor Navale: Aceste două fregate, achiziţionate în 2004 şi 2005 au reprezentant pentru România şi pentru Forţele Navale, trecerea la o altă generaţie de nave de luptă. De asemenea, a reprezentant trecerea la o nouă generaţie de instruire alături de alte state, ţări aliate din cadrul NATO.

În cadrul ceremoniei, la bordul vapoarelor militare au avut loc concerte de muzică clasică şi expoziţii de tablouri cu teme militare.

reporter: Oana Manoilă
operator: Cristian Caciauna