Cetatea arheologilor. 150 de arheologi se întâlnesc în aceste zile în Oradea

Seceta îi obligă pe fermieri să-și hrănească animalele cu castraveți și pepeni

Rogobete, după ce Bolojan l-a numit „piromanul grevei din Sănătate”: „Nu este o luptă pentru bani. Oamenii cer respect și demnitate”

Prima reacție a lui Dominic Fritz, după propunerea PSD care l-ar lăsa fără mandatul de primar

Dominic Fritz și-ar putea pierde mandatul de primar, după ce PSD a propus modificarea legii integrității. Scandal la Senat

Seceta oprește reactoarele de la Cernavodă. Răzvan Nicolescu: „Reducerea producției de energie va pune presiune pe prețuri”

Revolta angajaților din Sănătate se amplifică: sute de operații au fost amânate, iar SANITAS amenință cu greva generală

De ce murele autohtone sunt tot mai căutate: secretele culturilor din Gorj și rolul lor în deserturile de sezon

Băile Felix, la un pas de criză: cel mai slab sezon turistic de după pandemie. Multe dintre pensiuni au fost scoase deja la vânzare

Secretul recoltelor bogate din Arad: nămolul din apele uzate, transformat în îngrășământ și profit pentru agricultori

Locul ales pentru întâlnirea arheologilor are semnificaţii importante pentru breaslă. În Cetatea din Oradea au fost făcute mai multe descoperiri de-a lungul timpului.

"Merită amintită catedrala medievală, o catedrală extrem de importantă, uriaşă, avea aproape 100 de metri, părţi din cimitirul ei... Erau cu siguranţă călugării care vieţuiau în cetate - să nu uităm că Oradea a fost o cetate episcopală", spune Doru Marta, arheolog.

În ultimii doi ani, cercetările au intrat într-un ritm mai alert, pentru că se fac paralel cu lucrările de restaurare a fortăreţei medievale. Specialiştii bihoreni au posibilitatea să discute cu colegii lor despre descoperirile făcute în Cetate sau în alte locuri din judeţ.

"Arheologii noştri intră în dialog cu colegii lor, află despre rezultatele cercetărilor de anul trecut, află despre metode noi de cercetare, probabil leagă relaţii de cercetare împreună", susţine Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Una dintre problemele arheologilor este subfinanţarea muncii lor.

"Anul trecut, s-au alocat un milion de lei noi pentru toată arheologia românescă. Şi nici măcar aceştia nu au putut fi cheltuiţi cu toţii, din motive birocratice", a explicat Karl Pinter, preşedintele Comisiei Arheologice din România.

Discuţiile arheologilor au loc pe domenii, timp de trei zile. Sâmbătă, specialiştii vor ieşi pe teren, la biserica medievală din Remetea şi la peştera Meziad. Sunt obiective unde arheologii Muzeului Ţării Crişurilor au făcut cercetări în ultima perioadă.

reporter: Orsolya Nagy
operator: Darius Pop
editor web: Adrian Laboş