Economia socială, o şansă pentru zeci de bihoreni

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță, apel la Peter Magyar: Trebuie urgent să deblocheze fondurile UE

SUA vor trimite alte câteva mii de soldați în Orientul Mijlociu, în încercarea de a exercita presiuni asupra Iranului (WP)

Jaful din Olanda, noi informații. Cum au fost păcăliți suspecții

Incendiu puternic la un bloc din Constanța: Plan Roșu activat. Mai multe persoane s-ar afla în interior: șapte victime la spital

Traian Băsescu, despre Peter Magyar: Este o copie aproape fidelă a lui Viktor Orban, un suveranist în sufletul lui

Zelenski: „Ucraina îşi poate dubla producţia militară dacă primeşte fonduri”. Germania îi va cumpăra sute de rachete Patriot

Zelenski: „Pentru prima dată în război, o poziție inamică a fost capturată în întregime de sisteme robotice terestre și drone”

Motivul pentru care un polițist local din Craiova a bruscat un copil în parc. Agentul este cercetat disciplinar

Jurnalistă Digi24 bruscată de șeful ARR, prins cu mită în cutii de pantofi. Cristian Anton rămâne în arest preventiv

Reticenți la început, dar recunoscători la final. Aşa s-au simţit cei implicați în proiectele de economie socială. Nu doar că şi-au găsit un nou loc de muncă, dar au și scăpat de inhibițiile cauzate de mediul în care trăiesc şi au parte de "program normal, plăcut, cu niște colege, cu niște șefi amabile și înțelegătoare", după cum spune Ibolya Bravacz, angajată într-o structură de economie socială din Bihor.

"Eu am fost angajat înainte ca și cântăreț bisericesc, dar salariul fiind foarte mic, am fost nevoit să îmi schimb locul de muncă și să mă specializez într-un alt domeniu", recunoaşte Sergiu Buna.

Prin cele două proiecte europene CRESC - Capabil de reușită prin economia socială - au fost oferite meserii din diferite domenii, de la confecții și artizanat până la producție de peleți și servicii de prelucrare a lemnului. Managerii structurilor de economie socială au fost nevoiţi să fie cât mai convingători ca să găsească angajaţi.

"Să venim cu argumentele pertinente, să demonstrăm că într-adevăr vom avea succes. Să le oferim confortul și siguranța zilei de mâine", spune Raluca Manciu, managerul unei structuri de economie socială din Paleu.

În Bihor activează nouă astfel de structuri de economie socială. Salariul net pe care îl primesc angajaţii se încadrează între 1600 și 2100 de lei pe lună, în funcție de tipul de activitate pe care o întreprind.

Adriana Duțu, managerul proiectelor CRESC: "Deja au propriile lor contracte și deja au reușit să își găsească clienți, la început pe plan local. Ceea ce încercăm noi să facem este să îi ducem cât mai mult, cât mai departe, să poată acoperi o piață cât mai mare."

Csaba Bekesi, directorul AJOFM Bihor: "Am observat că aceste structuri de economie socială se integrează în conceptul de cooperative de economie socială şi sunt foarte, foarte întâlnite în Ungaria în sensul că la nivelul fiecărei comune putem întâlni o astfel de structură."

În România eforturile de crearea a unor asociații de economie socială au demarat în 2009.

"În 2014 s-au creat, s-au înființat două cereri mari de proiecte, prin intermediul cărora noi estimăm că s-au înființat cel puțin 1000 de structuri de economie socială", susţine Ștefan Constantinescu, expert în economie socială.

Scopul structurilor de economie socială este de a integra în câmpul muncii persoanele vulnerabile. Profitul obţinut de aceste asociaţii este reinvestit în crearea de locuri de muncă.

Reporter: Diana Grad
Operator: Constantin Gheorghiță