Sari la conținut

Lucrări amânate din cauza crizei de restauratori

E o adevărată aventură să cauţi şi să găseşti în România specialişti în restaurare. O spun constructorii care s-au ocupat de reabilitarea unor clădiri de patrimoniu din Oradea. De multe ori au fost nevoiți să cheme din străinătate meseriași care să restaureze decorațiunile și detaliile arhitecturale de pe imobilele deteriorate.

Palatul Moskovits Miksa de pe Corso-ul orădean este una din clările emblematice ale oraşului. Reabilitarea imobilului a început în ianuarie 2016, iar acum lucrările sunt finalizate în proporţie de 80%. Pe lângă temperaturile scăzute, amânările au fost provocate și de lipsa unor meșteri autohtoni care să restaureze partea din tablă de pe acoperișul clădirii.

"Lucrarea a fost întârziată faţă de termenul final de predare cu trei luni, datorită faptului că a trebuit să se facă comanda coifului din tablă de pe această clădire în Ungaria", spune Angela Lupşea, de la Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor.

Doar manopera pentru acest coif ajunge la 30 de mii de lei, iar matriţele costă alte 30 de mii de lei. La acestea se adaugă materialele şi montatul, adică încă 15 mii de lei.

"Toate ornamentele se fac în Ungaria, la un meşter bătrân, şi montăm cu o echipă care şi ea s-a specializat prin Austria, prin Ungaria şi care lucrează cum lucrează, când are timp lucrează. E greu, e foarte greu", spune Bianca Popa, reprezentanta unei firme de construcţii.

Chiar dacă un meşter care ştie să refacă elementele decorative câştigă în jur de o mie de euro lunar, în România se găsesc foarte greu specialişti în domeniu. Așa că firmele apelează la meseriași din străinătate.

"Trebuie să colaborăm cu firme din străinătate, mai aproape fiind Ungaria, unde sunt meşteri bătrâni care mai ştiu tehnici vechi", susţine Bianca Popa.

"A fost o perioadă bună de timp în care nu s-au realizat lucrări de amploare în acest domeniu. Probabil, oamenii nu s-au mai specializat în acest domeniu sau au plecat în oraşe unde au găsit mai mult de lucru pe specializarea lor şi atunci într-adevăr ne confruntăm cu astfel de probleme", a declarat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.

Firmele de construcţii spun că una din soluţii ar fi școlirea unor meseriași în cadrul învăţământului profesional.

"În ceea ce priveşte învăţământul profesional avem propuse prin planul de şcolarizare 50 de clase în acest an, dintre care 16 sunt în regim dual, faţă de 38 câte am realizat în acest an", a precizat Alin Novac-Iuhas, inspector-şef IŞJ Bihor.

România s-a angajat ca până în 2020, ponderea învăţământului tehnologic să fie de 60%, iar învăţământul teoretic - 40%.

Reporter: Bianca Firezar
Operator: Constantin Gheorghiţă