Variantă şvăbească a carnavalului

Medicamentele interzise în multe dintre destinațiile de vacanță. Ce nu ar trebui să conțină trusa medicală de concediu

Șeful DNSC face precizări după atacurile cibernetice asupra unor instituții ale statului: „Nu au fost scoase la vânzare date”

Val de sesizări absurde la Garda de Mediu: De la mirosul de tocăniță venit din vecini, până la albinele care murdăresc mașinile

Legea salarizării, în discuții la Cotroceni. Burnete: Ministerul Muncii va publica cât de curând proiectul. O nouă întâlnire, marți

După ce Viorel Pașca a cerut intrarea în legalitate a azilelor, DSP i-a propus transformarea lor în case protejate. Condițiile necesare

Cel mai mare incendiu din Spania din acest an: 12.000 de hectare au ars, un bărbat a fost arestat pentru incendiere intenționată

Datele furate de la Agenţia de Cadastru, scoase la vânzare de hackeri pe internet. Tranzacţiile imobiliare, blocate de trei zile

Intervenție a trupelor speciale pe DN1: Un șofer de TIR s-a încuiat în cabină și a început să arunce cu obiecte

După demiterea Guvernului Bolojan, unii români au cu 7.000 de lei mai mult în conturile din Pilonul II. Ce a dus la această evoluție

Costumaţi de carnaval, locuitorii din Moldova Nouă și-au intrat în rol și au plecat la cutreierat. Dacă într-un capăt al orașului a avut loc o nuntă, în celălalt a fost organizată, în mod simbolic, o înmormântare.

„Tradiția spune că nunta înseamnă începutul primăverii, iar prin înmormântare este îngropată iarna. Odată cu încheierea celor două evenimente, oamenii se pot pregăti de postul Paștelui” - Angela Novăcescu, reporter Digi24 Timișoara.

„Acest obicei este terminarea iernii și începutul primăverii. Eu sunt popă la acest Fărșanc, numai eu am voie să îmi arăt fața pentru că pot să răspund în fața bisericii că nu fac nimic rău”, explică un localnic.

„Este un obicei, o tradiție din moși-strămoși. Este tradiția pe care vrem să o ducem mai departe din generație în generație”, mai spune un alt localnic.

„Unii zic că reprezintă o sărbătoare mai altfel”, spune o localnică.

Bunicii celor care acum duc tradiția mai departe își amintesc de vremurile în care ei au participat la Fășanc.

„Tradiție din moși-strămoși. Ați participat pe vremea dumneavoastră? Da... când am fost tânără da.. dar acum la bătrânețe nu”, spune o altă localnică.

Evenimentul a fost organizat și în acest an de Primăria orașului.

„Noi nu am investit o sumă foare mare, costul este relativ mic, undeva la 8.000 de lei, dar este o tradiție pe care vreau să o reînviem să o aducem la cunoștință întregului Banat și de ce nu, întregii țări”, explică Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă.

Varianta șvăbească a carnavalului a strâns peste 200 de oameni.