Sari la conținut
News Alert

27 august 1991 - Republica Socialistă Sovietică Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS şi a devenit Republica Moldova

Mircea Snegur, fost preşedinte al Republicii Moldova, spunea atunci: Noi toţi traversăm acum momente cruciale. Rusia a recunoscut independenţa ţărilor baltice. Şi-au proclamat independenţa Ucraina, Georgia şi Bielorusia. Afirmaţia cum că Federaţia ce ni se propunea ar ţine cont de suveranitatea noastră ca popor este o ficţiune. Iată de ce calea cea mai acceptabilă pentru noi este independenţa.

Când preşedintele Moldovei, Mircea Snegur anunţa la Chişinău independenţa Moldovei, lumea întreagă îşi trăgea sufletul după emoţiile provocate de „puciul de la Moscova”. Liderul reformat al URSS, Mihail Gorbaciov, fusese sechestrat în Crimeea între 19 şi 22 august, iar un aşa-numit comitet de stat pentru situaţii excepţionale anunţase că va fi înlăturat de la conducerea Uniunii. Lovitura de stat a fost însă dejucată de preşedintele ales al Rusiei Boris Elţîn şi a moscoviţilor, care au venit să-l apere la Casa Albă, clădirea Parlamentului.

Republicile baltice erau cu cel puţin un pas înainte. Moscova încercase să blocheze mişcarea de eliberare, dar reacţia oamenilor dusese la 11 martie la proclamarea independenţei Lituaniei, exemplu urmat apoi de Letonia şi Estonia. Pactul Ribbentrop-Molotov nu mai avea efect asupra lor.

Datorită unei politici ferme, şi est-germanii erau la adăpost de orice înrăutăţire a situaţiei politice de la Kremlin. Se pregăteau să celebreze un an de la reunificarea Germaniei. Dar autorităţile de la Bucureşti refuzaseră sistematic ipoteza unor discuţii privind recuperarea Basarabiei.

Ion Iliescu, fost președinte al României: Noi pe linie de stat nu am pus problema şi nu considerăm că în momentul de faţă este înţelept a ridica problema modificării frontierelor în Europa.

Invocând exemplele Unirii din 1859 şi a Unirii din 1918, istoricii spun că anii 90-91 au creat oportunităţi pentru reunificare, dar România nu a fost capabilă să le valorifice.

Cosmin Popa: Însă în egală măsură o astfel de lume aduce nu numai nesiguranţă, dar aduce şi o mulţime de ferestre de oportunitate pe care, cu grijă şi cu acribie, puterea de la Bucureşti le-a închis pe toate continuând să rămână devotată crezului iniţial şi anume acela de a-l susţine pe Mihail Sergheevici Gorbaciov şi ideea de regim politic pe care îl reprezenta Gorbaciov.

Românii aveau speranţe imense. S-a văzut la 6 mai 1990, când autorităţile celor două state au deschis opt puncte de trecere între România şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească de-a lungul a 700 de kilometri de frontieră. Peste un milion de oameni au venit atunci la Prut.

Petre Roman: Unirea era un obiectiv cât se poate de firesc, dar, în același timp și în condițiile date, destul de utopic. Ideea noastră a fost aceea de a construi pas cu pas o cooperare foarte strânsă, aproape o integrare, aș spune, în toate domeniile.

Şi astăzi, oficialii din 1990 spun că experienţa reunificării Germaniei nu se potrivea României. Marile Puteri ar fi refuzat discuţii de tip 2+4 cum au fost cele purtate de naţiunea germană.

Ion Iliescu: O atitudine de aceasta, de integrare a Moldovei, era privită în plan internaţional ca o tendinţă a României de a acapara teritorii străine. Deci trebuia să fim prudenţi din acest punct de vedere. Credeţi că exista înţelegere, nu mă refer la Moscova, ci pe plan internaţional, pentru aşa ceva? Ce putea să facă România?

Retrospectiv, oficiali de diverse ranguri în 1990, oferă altă explicaţie.

Ioan Mircea Pașcu: A existat întotdeauna un efort al Ungariei de a împinge România spre Est pentru că asta le permitea lor să acţioneze pe zona Moldovei pentru că asta le permitea lor să acţioneze pe tema Transilvaniei. Iar noi am ştiut această chestiune.

Cosmin Popa: Credeţi că ungurii nu au pus problema Ardealului pentru că noi nu am pus problema Basarabiei?

În pofida rezervelor evidente de la Bucureşti, inclusiv declaraţia de independenţă a Republicii Moldova cuprinde un apel implicit la România.

Mircea Snegur: În ajunul celui de-al doilea război mondial, ca rezultat al cârdăşiei dintre liderii sovietici şi germani, cârdăşie intrată în istorie drept Pactul Ribbentrop-Molotov, Moldova este încorporată cu forţa în componenţa Uniunii Sovietice.

Dar România a decis să recunoască independenţa Republicii Moldova chiar în ziua în care a fost proclamată, adică la 27 august.

Ion Iliescu: Noi am privit cu deschidere, cu înţelegere, cu prietenie, mişcarea de desprindere de complexul sovietic. Iar problema integrării e o altă chestiune care ţine de o altă evoluţie, care nu ţine numai de Bucueşti, ci mai degrabă de Chişinău.

Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, vicepreşedintele Partidului Liberal: După declaraţia de independenţă a avut loc constituirea actului de constituire a Comunităţii Independente, la AlmaAta, şi Republica Moldova, prin preşedintele de atunci, Mircea Snegur, a semnat mai întâi acordul economic, apoi acordul politic. Statele baltice nu l-au semnat, nu au intrat in CSI, au primit rapid sprijin european şi american şi acum sunt membre ale Uniunii Europene. Republica Moldova se află tot acolo unde a fost acum 20 de ani.

Etichete: Republica Moldova , URSS , ion iliescu , 1990 , anul 0 , independenta moldova , boris eltin , mircea snegur

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale