August, 1919. Armata română intră în centrul Budapestei
În urmă cu 100 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. Ofensiva soldaţilor români a fost cauzată de instaurarea în Ungaria a regimului bolşevic a lui Bela Kun. Era în fapt un avanpost al Moscovei, care urmărea extinderea comunismului în regiune. Agenţi ai Cominternului încercau să ia puterea în Germania, Ungaria, Polonia şi în România. Operaţiunile armatei române în Ungaria au fost aprobate de consiliul militar al Antantei şi au dus la disoluţia Republicii Sovietice a Sfaturilor care a condus Ungaria vreme de 133 de zile.
În primăvara lui 1919, statul român s-a aflat într-un extraordinar pericol. Abia intraţi victorioşi în Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, şi lideri politici de frunte de la Ionel Brătianu la Alexandru Averescu, devin conştienţi că ţara risca să fie ruptă din nou în bucăţi prin diversiunile, atacurile şi tulburările create de agenţi bolşevici. Aceştia penetraseră mai vechiul Partid Social Democrat sau alte grupuscule socialiste şi profitau de situaţia grea lăsată de război. Coordonarea aparţinea unui versat lider radical, cominternist, medicul şi avocatul Cristian Racovski, bun prieten cu numărul doi din ierarhia bolşevică, Leon Trotski, şi în permanent contact cu Lenin însuşi.
Convinşi că numai revoluţia mondială va salva regimul bolşevic, aceştia plănuiau luarea cu asalt a regimului de la Bucureşti în paralel cu atacuri din exterior dinspre Ungaria, Odesa şi prin Bucovina.
Ungaria, fragmentată după înfrângere
Cel mai grav pericol venea dinspre Budapesta. După război, tensiunile din capitala maghiară erau imense. Înfrângerea Puterilor Centrale dusese la dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Budapesta pierduse Transilvania, dar şi alte teritorii în favoarea Cehoslovaciei şi Yugoslaviei. În primăvara lui 1919, guvernul contelui Mihaly Karoly era complet depăşit.
Lui Karoly îi revenise ingrata misiune de a separa statul ungar de cel austriac, dar şi de teritoriile cedate. În plus, se străduia să ţină piept diversiunilor provocate de comunişti, dornici să extindă regimul bolşevic până în inima Europei Centrale. Este motivul pentru care, în februarie 1919, militantul bolşevic Bela Kun este arestat.
Fiu al unui notar din Transilvania şi ofiţer al Puterilor Centrale, acesta fusese luat prizonier în Rusia, în 1916. În lagăr fusese bolşevizat. La şedinţele de propagandă i-a atras atenţia lui Lenin. Va fi instruit intensiv în materie de tactici subversive şi arta de a obţine puterea. În decembrie 1918, fondează la Budapesta, Partidul Comunist Maghiar. Tensiunile pe care le-a provocat i-au adus temnița, dar a fost închis numai o lună. Premierul, contele Karoly, decide să îi lase puterea în speranţa că, având sprijinul lui Lenin şi al Armatei Roşii, Ungaria va recăpăta Transilvania.
„La mijlocul lunii martie, puterile Antantei au transmis o notă din care practic a reieşit că graniţele ar fi mult mai nefavorabile decât cele mai sumbre aşteptări din Ungaria. Şi practic ca o ultimă speranţă, social-democraţii au primit mandat de formare a guvernului, dar ei nu au acceptat singuri acest mandat, din cauza dificultăţilor interne, şi doar cu comuniştii. Astfel s-a format Republica Sovietică a Sfaturilor în Ungaria, care începând cu acea dată a oprit retragerea trupelor armate, şi şi-a asumat conflictul militar atât cu trupele române, cât şi cele cehoslovace”, spune Gabor Egry, istoric Budapesta.
La 20 martie 1920, se formează o coaliţie de guvernare de coloratură social-democrată, în care şeful comunist Bela Kun era liderul principal
În scurt timp, prin metode brutale sau de-a dreptul teroriste, acesta elimină orice concurenţă politică. În paralel, creează, după model bolşevic, o Armată Roşie cu care, în aprilie, trece Tisa, în Transilvania. Armata Română era pregătită şi porneşte contra-ofensiva.
Dar atacurile lui Bela Kun nu erau singura problemă. Cristian Racovski, şef bolşevic în Ucraina, plănuia lovituri asupra României dinspre Odesa şi Bucovina astfel încât să facă joncţiunea cu trupele maghiare bolşevizate chiar pe teritoriu românesc. Din fericire, Armatele Albe care luptau împotriva bolşevicilor în Rusia au atras la timp, spre nord, mare parte din trupele lui Racovski. Armata Română s-a putut concentra pe frontul de vest, împotriva comuniştilor lui Bela Kun.
Pe acest fond, la 4 August 1919, Armata Română intră în Budapesta.
„Trupele române au trecut râul Tisa şi într-un ritm foarte rapid şi au intrat în Budapesta. Acest lucru a însemnat totodată căderea Republicii Sfaturilor. Din punct de vedere românesc, acesta este evident un ultim episod al războiului de eliberare, victoria finală, iar din punct de vedere maghiar, evident, cea mai gravă umilire, acest lucru fiind simţit astfel nu doar de elita de stânga sau de comunişti, care s-au refugiat la Viena, dar şi de următoarea garnitură politică”, spune Gabor Egry, istoric Budapesta.
La putere, va veni un lider politic conservator, Miklos Horthy. Bela Kun şi apropiaţii lor fug la Viena. Liderul comunist maghiar nu îi va ierta niciodată lui Cristian Racovski că şi-a trimis soldaţii contra ruşilor albi în loc să îl ajute să dezmembreze România. Peste ceva mai mult de 10 ani, amândoi vor fi ucişi de Stalin.
Editor web: Cristina Tudor
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
