Planul susținut de Consiliul pentru Pace creat de Donald Trump a fost redus de la un proiect amplu de reconstrucție a întregii Fâșii Gaza la o tabără-pilot în sudul teritoriului, potrivit unor informații publicate de The Guardian. Chiar și această variantă micșorată drastic ar putea deveni operațională abia spre sfârșitul anului.
Proiectul inițial prevedea refacerea infrastructurii esențiale din Gaza și relansarea economiei locale după război. Potrivit planului prezentat la începutul anului de apropiați ai administrației Trump, inclusiv Jared Kushner, reconstrucția urma să fie susținută printr-un program internațional evaluat la miliarde de dolari.
Citește și Trump a postat un videoclip cu AI cu „viitoarea Fâşie Gaza”: zgârie-nori, Musk și Netanyahu pe plajă, dansatoare și statui din aur
După luni de blocaj politic și militar, obiectivul a fost însă redus la crearea unei zone-pilot în apropierea orașului Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Proiectul ar urma să găzduiască doar o mică parte dintre palestinienii strămutați de conflict și să fie administrat de o structură palestiniană asistată de o forță internațională de securitate.
Primele măsuri pregătitoare au fost deja anunțate. Un număr redus de ofițeri din Maroc și Kosovo au ajuns în Israel pentru a participa la formarea unei viitoare Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), iar în apropierea punctului de trecere Kerem Shalom este construită o bază logistică destinată acestei misiuni. Cu toate acestea, lucrările propriu-zise pentru tabăra-pilot nu au început.
Surse diplomatice citate de publicația britanică susțin că ritmul lent al proiectului este influențat de situația politică din Israel și de perspectiva alegerilor programate pentru 27 octombrie. Există temeri că premierul Benjamin Netanyahu, confruntat cu presiuni interne și riscul pierderii puterii, ar putea opta pentru o nouă ofensivă militară de amploare în Gaza înainte de scrutin.
Ce cuprinde planul pentru „Noua Gaza”
În paralel, negocierile privind dezarmarea Hamas și viitorul administrativ al enclavei continuă cu dificultate. Discuții desfășurate recent la Cairo au vizat mecanismele prin care gruparea islamistă și alte facțiuni armate ar putea renunța la arme, însă progresul este limitat pe fondul continuării operațiunilor militare israeliene.
Conform versiunii actuale a planului, în apropiere de Rafah ar urma să fie amenajată o tabără-pilot alcătuită din locuințe modulare destinate unui număr limitat de persoane strămutate. Zona ar fi amplasată într-un perimetru aflat lângă linia de armistițiu.
Planul prevede retragerea forțelor israeliene din imediata apropiere a taberei, în timp ce securitatea ar urma să fie asigurată de o Forță Internațională de Stabilizare și de o poliție palestiniană special pregătită. Oficial, selecția personalului ar urma să fie validată de NCAG și de forța internațională, însă sursele citate de publicație apreciază că Israelul va avea un rol decisiv în alegerea persoanelor admise.
Pregătirea poliției palestiniene nu a început încă și se estimează că va dura câteva luni. Forța internațională ar urma să numere aproximativ 5.000 de membri, de patru ori mai puțin decât se prevedea în versiunile inițiale ale proiectului. Militarii ar putea proveni din Maroc, Kosovo, Albania și Kazahstan. Nici cadrul juridic care să permită desfășurarea acestei forțe nu este finalizat. Potrivit unei surse implicate în pregătirea proiectului, chiar și un început efectiv al operațiunii până la sfârșitul anului ar fi considerat un succes.
Persoanele care au locuit anterior în zona Rafah ar urma să aibă prioritate pentru relocare în tabăra-pilot. Nu este clar însă după ce alte criterii vor fi selectați beneficiarii.
Proiectul a fost criticat de mai multe personalități, inclusiv de fostul premier israelian Ehud Olmert, care a avertizat că ar putea deveni o formă de izolare a populației palestiniene. Organizatorii resping această interpretare și susțin că locuitorii vor putea intra și ieși liber din zonă.
Chiar și în interiorul taberei, Israelul continuă să facă o distincție strictă între ajutorul umanitar și reconstrucție. Astfel, intrarea bunurilor considerate necesare supraviețuirii ar putea fi permisă, însă proiectele de reconstrucție rămân limitate.
Finanțarea proiectului rămâne una dintre cele mai mari necunoscute. Din cele 17 miliarde de dolari promise inițial pentru planul de pace, doar o mică parte a devenit efectiv disponibilă. Între timp, un grup de donatori coordonat de Uniunea Europeană a anunțat fonduri suplimentare pentru refacerea infrastructurii de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor din Gaza.
Consiliul pentru Pace discută și posibilitatea utilizării unei părți din veniturile fiscale palestiniene și din activele financiare palestiniene blocate de Israel. Ideea a provocat nemulțumirea Autorității Palestiniene, care susține că aceste fonduri aparțin palestinienilor și nu ar trebui folosite ca instrument de negociere.
Ministrul palestinian de Externe, Varsen Aghabekian, a declarat că palestinienii se află într-o situație dificilă: pe de o parte, orice proiect care poate salva vieți merită analizat; pe de altă parte, există riscul ca măsurile temporare să înlocuiască o soluție amplă pentru întreaga Fâșie Gaza.
Potrivit unei surse apropiate negocierilor din Cipru, nici membrii NCAG nu sunt pe deplin de acord cu proiectul de la Rafah. O parte dintre ei se tem că acesta ar putea accentua diviziunile dintre palestinieni și ar crea două categorii de populație: cei care beneficiază de ajutor și servicii în zona-pilot și majoritatea locuitorilor Gazei, rămași în afara proiectului.
Editor : M.I.
