Libertatea presei în vremea lui Carol I

poresa

Pentru vremurile lui Carol I, totala libertate a presei poate fi văzuta ca un paradox pentru că în acele vremuri partidul aflat la putere dirija rezultatul alegerilor, iar regele deţinea controlul absolut asupra numirii premierului. În acest context, publicaţiile liberale, conservatoare, radicale sau moderate îşi permiteau să critice pe oricine. Îi atacau nu doar pe membrii guvernului sau pe afaceriştii puternici, îl criticau chiar și pe rege.

Metoda neobişnuită a desemnării premierului înainte şi nu după alegeri era rezultatul unui acord politic pe termen lung. Suveranul şi liderii celor două mari partide, Conservator şi Liberal, considerau că singura soluţie pentru stoparea instabilităţii cronice era obţinerea prin orice mijloace a unor majorităţi politice serioase în Parlament. Contraponderea la acest sistem electoral nedemocratic a fost libertatea totală de expresie.

După adoptarea Constituţiei din 1866, una dintre cele mai liberale din Europa, Carol I a lăsat frâu liber şi criticilor. Ele au devenit atât de vehemente încât, în ianuarie 1871, când armatele prusace intrau în Paris, prinţul de Hohenzollern a apelat el însuşi la presă. Printr-o scrisoare către un prieten fictiv, publicată în Augburger Allegemeine Zeitung, el a reproşat românilor educaţi în Occident că vor să aplice utopic, fără nici o ajustare, regulile de acolo. "Această ţară nefericită", scria Carol, "care a fost tot timpul sub jugul cel mai aspru, se pomeneşte trecând fără tranziţie de la un regim despotic la o Constituţie atât de liberală încât nici un popor din Europa nu are alta la fel!".

Scrisoarea nu a avut efectul scontat.

În martie, bucureştenii, instigaţi de ziarul liberal "Românul", au atacat sala Slătineanu care găzduia banchetul comunităţii germane de la Bucureşti, în frunte cu ambasadorul Radowitz. Incidentul de la Slătineanu a provocat un scandal diplomatic. Carol a liniştit Berlinul, Înalta Poartă şi celelalte Puteri Garante, prin înlocuirea Guvernului. Dar presa şi liderii de opinie protestează din nou. Pe străzi se strigă "Jos Dinastia".

Alin Ciupală, profesor de istorie modernă, Universitatea București: „Până la primul război mondial nu partidele politice au construit în România demagogia, ci presa. Corpul electoral era atât de restrâns încât partidele politice nu puteau veni, cum se întâmplă astăzi, cu soluţii generale, nu puteau spune "creăm locuri de muncă" sau reducem sărăcia pentru că nimeni nu ar fi crezut. În schimb, presa va folosi demagogia din plin. Presa avea nevoie să vândă.”

Ziarele din România lui Carol I erau ziare de opinie. Pentru Partidul Conservator se pronunţau ziariştii de la Timpul, Epoca sau, apărut la început de sec. 20, ziarul Conservatorul. Liberalii se exprimau în primul rând prin ziarul Românul, prin ziarul Alegătorul Liber şi, în apropierea primului război mondial, prin ziarul Viitorul. Acesta a fost desfiinţat de comunişti şi a reapărut după Revoluţie din 1989.

Ideile de stânga au apărut pentru scurtă vreme în ziarul Socialistul, apoi în România Muncitoare, şi, vreme de 10 ani, începând din 1881, în "Contemporanul" lui Constantin Dobrogeanu Gherea. Publicaţia a reapărut în perioada interbelică, dar fără vreo amprentă ideologică.

Alin Ciupală, profesor de istorie modernă, Universitatea București: „Liberalii aveau ziarele lor, conservatorii pe ale lor. Şi abia când un ziarist cu simţul aventurii, un italian poposit la Bucureşti, Luigi Cazavillan tipăreşte primul ziar de informaţie - Universul - presa depăşeşte acest cadru limitat al unei prese de partid.”

În general, liberalii îi acuzau pe miniştrii conservatori că blochează dezvoltarea ţării. Presa conservatoare ataca permanent instituţiile create de liberali. Inclusiv Banca Naţională şi pe creatorul ei, Eugeniu Carada.

Adrian Niculescu, profesor de istorie modernă SNSPA: „Detractorii foarte mulţi îl considerau o liftă păgână, cum se spunea, un străin, un venetic, o carada, cum s-a exprimat Eminescu, punându-l într-o înşiruire cu nişte anti-români.”

Nici Carol I nu a fost scutit de acuzaţia că reprezintă interese străine. Ziarul "Lupta" publică în aprilie 1887 un articol virulent contra regelui. Autorul articolului, fost junimist, apoi liberal, George Panu, îl acuză pe Carol I că, semnând acordul comercial cu Austro-Ungaria, a vândut, de fapt, interesele României. Publicistul nu aduce nicio probă, dar scrie: "izvorul tuturor relelor, omul care comite abuzuri şi permite guvernului să facă totul este regele. El este samsarul tuturor trădărilor intereselor naţionale, el este sufletul blestemat al regimului ce ne guvernează".

Alin Ciupală, profesor de istorie modernă, Universitatea București: „George Panu este arestat când publică un articol îngrozitor la adresa regelui - "Omul periculos". Numai că regele nu intervine în procesul de justiţie, iar Panu va fi achitat de Curtea cu Juri.”

În Transilvania, situaţia presei de limbă română era complet diferită. În primul primul rând, regimul austro-ungar nu agrea nici în limbile oficiale, germana şi maghiara, o prea mare libertate de exprimare. În al doilea rând, politicile de maghiarizare forţată au afectat masiv publicaţiile româneşti. Una dintre plângerile memorandumului de la 1892 către împăratul Franz Iosif a fost că ziarele "Federaţiunea", "Albina", "Observatorul", "Gazeta Transilvaniei" şi "Rumenische Revue" au fost condamnate doar pentru că au combătut incitarea la ură a ziarelor maghiare.

În Basarabia, nu putea fi vorba de nici un fel de conţinut critic. Ziarele româneşti erau puţine, cu existenţă pasajeră şi tipărite în grafia chirilică.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate