Sari la conținut
News Alert

Cum se fac milioane din comerțul cu arta din muzeele României și cine sunt colecționarii care cumpără?

O afacere mai ferită de ochii publicului, dar care rulează sume importante - comerţul cu artă. Casele de licitaţii raportează venituri din comisioane de aproape 10 milioane de euro, bani proveniţi în special din vânzarea unor opere de artă scoase din muzee ca proprietăți ce ar fi fost confiscate de statul comunist și care sunt restituite acum prin lege. Este un fenomen mai puţin vizibil şi în acelaşi timp foarte profitabil pentru oamenii cu bune conexiuni. Adevărul e că de unde să provină operele de artă dacă nu din muzee ale statului câtă vreme statul era totul şi deţinea totul, indiferent dacă i se cuvenea sau nu, înainte de 1990? Dar aceasta este soluţia? Pe de altă parte, afaceriştii din domeniu se plâng şi ei că nu pot vinde comorile româneşti în străinătate, unde s-ar vinde la preţuri de zeci, dacă nu de sute de ori mai mari. Un reportaj-anchetă de Marian Păvălaşc.

În timp ce în alte state comuniste retrocedările culturale sunt rare, în România restituirea unor opere de artă este un fapt banal. Mii de opere de artă au fost scoase din muzee, aşa cum a fost şi cazul Cuminţeniei Pământului, sculptura lui Brâncuşi. Oameni de afaceri, case de avocatură, politicieni sunt interesaţi ca operele pictorilor clasici români să iasă din muzee, pentru că ele constituie singurul bun de valoare al comerţului cu artă din ţara noastră. Cu toate acestea, şi influenţii colecţionari au o nemulţumire. Legislaţia patrimoniului cultural le interzice să scoata tablourile lui Grigorescu, Tonitza, Pallady, Luchian în afara graniţelor pentru a le vinde cu sume de milioane de euro.

Cel mai scump tablou vândut în România la o licitaţie este tabloul Ţărancuţe de la fântână al lui Nicolae Grigorescu. Lucrararea a fost cumpărată în 2016 cu 320.000 de euro. Numele investitorului a fost tinut secret. S-a ştiut doar că este un om de afaceri român.

Codrin Ștefanescu, politicianul PSD, este colecționar de artă. Ne explică ce valoare are cu adevărat Grigorescu: „Nu uitaţi expoziţia de la Paris pentru impresionism în care Alain Bond ţine un discurs fabulos legat de Millet, de Monet spune că aceşti pictori care au trăit odată cu Grigorescu, pictorul naţional al României, care au fost crescuţi de el şi promovaţi, şi învăţaţi să-şi facă studiile, au ajuns de nişte cote absolut infernale şi sunt bunuri patrimoniale mondiale şi nu există muzeu, firmă privată, mare milionar să nu se bată pe o astfel de lucrare. În schimb, Grigorescu are cote de 6.000 de euro”.

România este singura ţară din fostul bloc comunist care permite retrocedarea în natură a operelor de artă.

Cosmin Năsui, istoric şi expert artă: „Pentru unele dintre situaţii au fost făcute abuzuri, iar aceste abuzuri sunt speculate acum de astfel de oameni sau entităţi juridice care încearcă să le scoată din muzee”.

Majoritatea muzeelor româneşti au fost dotate, în general, în perioada comunistă. Ele au strâns, cu precădere, lucrări preluate abuziv de statul socialist. Acum, moştenitorii foştilor colecţionari cer fie anularea donaţiilor sau a contractelor de vânzare-cumpărare, fie retrocedarea operelor de artă preluate fără documente.

„În perioada 1989-2017, MNAR a scos din evidenţa sa un număr de 6.947 de bunuri culturale mobile ca urmare a restituirilor, transferurilor, casării ori reîntregirii. Pe lângă bunurile restituite foştilor proprietari ca urmare a unor procese câştigate în instanţă de aceştia, MNAR a mai transferat o parte către alte instituţii (de exemplu, au fost transferate lucrări către Muzeul Naţional de Artă Contemporană cu ocazia înfiinţării acestuia), o parte din lucrări au fost casate (prin Ordin al Ministrului Culturii ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989), iar în câteva cazuri, bunurile au fost reîntregite”. (Liviu Constantinescu, directorul Muzeului Naţional de Artă al României)

Cazul Colecției Dona

„Am văzut dosare, Dosarul Dona avea câteva bibliografuri şi 700 au plecat toate dintr-o dată”, își amintește Cosmin Năsui, expert în domeniul artei.

Colecţia a aparţinut doctorului Iosif Dona, a fost donată statului român în 1980 de fiica sa, Maria Dona, şi se afla în custodia Muzeului Naţional de Artă. Constanţa Andronescu Ghica, strănepoata doctorului Iosif Dona, a revendicat colecţia în urmă cu 15 ani.

Iniţial, procesul a fost câştigat de muzeu. Apoi, în 2007, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât restituirea integrală a operelor de artă urmaşei familiei Dona. Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Sava Henţia, Francisc Sirato, Ştefan Popescu, Eustatiu Stoenescu, Alexandru Ciucurencu, Oscar Han, Milita Petraşcu sunt doar câţiva dintre pictorii din colecţie. Aceasta mai cuprinde desene, sculptura, ceramica populara romanească şi orientală, sculptură străina şi covoare.

Colecţia Dona a ajuns o mare parte la Patriciu, dacă nu chiar toată, nu știu, și Patriciu a știut să lucreze cu lucrurile, pentru că, fiind și un om de afaceri foarte priceput, a știut sa vehiculeze în spatiul finananciar, am înțeles că a și pus gaj unele dintre ele, ceea ce este foarte bine, deci el a dat un exemplu că pe piață pot functiona astfel de lucruri”, spune Alexandru Ghilduș, fost investitor în artă.

Colecţiile denumite Doncea, Ghica, Stoica şi chiar a lui Valentin Ceauşescu constituie alte serii de sute de lucrări care au ieşit din Muzeul Naţional de Artă al României pentru a fi vândute apoi în licitaţii sau direct oamenilor de afaceri şi politicienilor.

Cele mai importante colecții retrocedate

Colecţia Stoica

Cuprindea peste 200 de opere de artă şi a fost retrocedată în 2009, lucrările au fost strânse de diplomatul Vasile Stoica şi apoi restituite strănepoţilor săi acum nouă ani.

Colecţia Doncea

Cuprinde în jur de 150 de opere de artă care au fost strânse secolul trecut de inginerul Constantin Doncea.

Colecţia lui Octavian Goga

Veturia Goga a obţinut în 2011 retrocedarea a peste 300 de obiecte, printre care şi opere de artă. Avocatul nepoatei lui Octavian Goga în acest proces a fost fostul ministru al justitiei, Valeriu Stoica, şI el colecţionar de lucrări de artă.

Colecţia lui Valentin Ceauşescu

Aproape 150 de lucrări aflate în custodia MNAR au fost restituite fiului cel mic al lui Nicolae şi Elena Ceauşescu. Judecătorii au considerat că aceste opere au fost achiziţionate din veniturile proprii ale lui Valentin.

Excepția care devine regulă

Specialiştii în domeniu spun că Legea 182/2000 i-a ajutat pe urmașii foştilor colecţionari. Teoretic, prin aceasta statul a urmărit protejarea patrimoniului cultural naţional. Restituirea în natură a operelor de artă era permisă numai ca excepţie şi doar după ce justiţia stabilea că statul comunist a preluat forţat bunurile culturale mobile. În celalalte situaţii, se acordau despăgubiri.

„Sute de lucrări care au părăsit toate în bloc Muzeul Naţional de Artă a României, ceea ce spune multe şi despre modul în care instituţiile publice pot sau nu să se apere, pentru că în multe dintre aceste situaţii, fie ele muzee naţionale sau judeţene, ele nu au departament juridic, ele au o consultanţă cu un independent din zona pe care şi-o aleg ei. Dar vă dați seama când vine o casa de avocatură cu un consultant, cam care e raportul de forţe sau cum sunt ei pregătiţi să apere acele lucrări în instanţă pentru a le păstra în continuare în zona publică. Sunt foarte puţine excepţii de muzee care nu au fost atacate”, explică expertul Cosmin Năsui.

Adevărul despre Cumințenia Pământului. Chitanța dispărută

Cosmin Năsui este unul dintre cei mai activi experţi - fiind un istoric şi critic în domeniul artelor plastice. A urmărit cum a ajuns în patrimoniul privat una dintre cele mai valoroase opere de artă româneşti. Pentru Cuminţenia Pământului guvernul condus de Victor Ponta s-a angajat să plătească 17 milioane de euro, iar cabinetul condus de Dacian Cioloş a oferit 11 milioane de euro. Pănă acum nu a fost plătită nicio sumă.

„Este o retrocedare disputată încă, care a fost retrocedată uneia dintre fiicele inginerului cu care Brâncuşi a ridicat Coloana infinitului de la Târgu Jiu. Sunt vicii de procedură care sunt invocate de ambii avocaţi. Se invoca o chitanţă care nu s-a găsit, o chitanţă în care se putea vedea valoarea lucrării cu care a fost cumpărată de MNAR la aceea vreme”, explică expertul Cosmin Năsui.

Avocatul muzeului, Nicu Lupaşcu, confirmă că opera lui Brăncuşi, Cuminţenia Pământului, a fost pierdută pentru că, din arhiva muzeului, lipseşte chitanţa cu care statuia a fost cumpărată. Cum documentul e de negăsit, ca să o ia înapoi, statul are de plătit acum 11 milioane de euro.

De partea cealaltă, avocaţii lui Dinu Viloiu, fiul Paulei Ionescu si nepotul inginerului-constructor Gheorghe Romascu, primul proprietar al sculpturii Cumințenia Pământului, neagă că ar fi existat vreodată o astfel de hârtie.

- Dumneavoastră v-aţi născut într-o casă în care exista deja Cuminţenia Pământului.

- Da, exista, păi în 1910 a luat-o tătăl meu, era prieten cu Brăncuşi. Da, am găsit-o în casă şi am copilărit cu ea, spune Paula Ionescu, moștenitoarea Cumințeniei Pământului.


Cine scoate profit de pe urma retrocedărilor

Cei care câştigă mai mult din asta sunt oameni de afaceri şi casele de licitaţii.

Metoda prin care operele de artă ies din muzee este una aparent onestă şi bazată pe bune intenţii.

Marii colecţionari de artă din România sunt unii dintre cei mai influenţi politicieni şi afacerişti din ultimele decenii. Colecţii de tablouri ar fi ajuns la:

  • Gabriel Popoviciu, investitor la Băneasa Mall şi zeci de alte imobile, fugit internaţional în Marea Britanie pentru a scăpa de o condamnare de şapte ani.
  • Claudiu Florică, omul de afaceri care dădea mită în contractele Microsoft. Colecţia Donici, scoasă din Muzeul Naţional, ar fi ajuns tot la el.
  • Dinu Patriciu, influent politician şi afacerist, decedat în 2014, a fost unul dintre cei mai importanţi investitori în domeniu.
  • Adrian Năstase, fostul premier, este un cunoscut iubitor al artei plastice având o colecţie impresionantă.
  • Codrin Ştefănescu, un apropiat al lui Adrian Năstase, este şi el un mare colecţionar.
  • Darius Vâlcov, actualul consilier economic al premierului Viorica Dăncilă, este chiar condamnat în prima instanţă pentru că îşi investea sumele obşinute ilegal în artă.


Codrin Ștefănescu: „Bine aţi venit în galeria mea de artă, una dintre ultimele şapte-opt rămase în Bucureşti. Foarte multe dintre hobbyurile pe care le aveam generaţiile trecute dispar odată cu generaţia noastră şi cu cea care vine. Cartofilia scade văzând cu ochii, la fel ca şi filatelia care aproape moare în România. pasiunea pentru numismatică moare în România. A rămas însă pasiunea pentru pictură”.

Colecția de la Topalu

Una dintre colecţiiel care ar urma să nu mai fie expusă publicului este cea de la Topalu din Constanţa.

Doina Păuleanu, directorul Muzeului Constanța: „Muzeul de la Topalu este bazat exclusiv pe donaţia de 228 de opere pe care doctorul Gheorghe Vintilă a făcut-o comunei sale natale, Topalu, în anul 1960.

- Ce se afla în aceasta colectie?

- Este o colecţie remarcabilă de artă modernă românească, este o colecţie prin intermediul căreia, dacă nu ai vedea-o decât pe ea, ai putea să întelegi evoluţia artei moderne românești, începând cu întâi-stătătorii Nicolae Grigorescu, Sava Hentea, George Demetrescu Mirea şi continuând apoi prin lucrări de referinţă cu marii artişti care au activat între cele doua războaie mondiale, respectiv nuclee expoziţionale excepţionale datorate lui Nicolae Tonitza, 18 lucrări de pictură, Teodor Palady - 12 lucrări tot de pictură, nu vorbesc şi de cele de grafică, şi Gheorghe Pătraşcu - 13 lucrări, Dărăscu - 10, Ressu - 8 şi aşa mai departe”.

Maria Buzatu e custodele micului muzeu de 58 de ani, încă de la deschidere. L-a cunoscul pe doctorul Vintilă şi susţine că dorinţa acestuia era să lase operele de artă satului natal.

„Colecţia a luat fiinţă în 1960, a fost strânsă de Vintilă Gheoghe pe o perioadă de 40 de ani. El a reuşit să adune acest număr de 228 de opere pe care le-a donat ... ,în casa printească, comunei sale natale. Era un om minunat, înţelept, un om cu experienţă de viaţă, cu care era fantastic să stai de vorbă. Nu avea un pictor preferat, dar a surprins perioada grupului celor patru Tonitza, Şirato, Dimitrescu şi sculptorul Oscar Han care au pictat în Dobrogea şI a colecţionar şi a achiziţionat de la Tonitza 18 pânze cu specific dobrogean”, spune Maria Buzatu.

Prin testamentul prin care a lăsat colecţia, Gheorghe Vintilă a cerut şi să fie înmormântat în curtea casei-muzeu în care a copilărit. „Când a decadat, în 1978, nu am putut să-i respectăm dorinţa, comuniştii nu au permis acest lucru, aşa că l-am dus în cimitir. De-abia după 1990 am putut să-l mutăm în curtea muzeului, acolo unde se află şi acum”, spune Maria Buzatu.

Marii colecţionari preferă să lase colecţiile statului în schimbul conservării operelor şi păstrării numelui colecţionarului. Aşa s-ar fi întâmplat şi în cazul doctorului.

De zece ani, Mario Vintilă, fiul lui Gheorghe Vintilă, stabilit în Germania, cere anularea donaţiei pe motiv că statul român nu ar avea grijă de bunurile donate.

„Mario Vintila pretinde ca noi nu respectăm clauzele donatale, or clauzele donatale sunt formulate foarte simplu si cea care a format baza acestui eșafodaj este aceea potrivit căreia colecția trebuie ferită de intemperii. Noi am investit foarte multe sentimente şI fonduri substanţiale în acest muzeu ca să corespundă tuturor exigenţelor muzeografiie actuale, era în fond o casă de ţară”, spune Doina Păuleanu, de la Muzeul Constanța.

„În 2008 a început procesul, iată, suntem în 2018, am străbătut trei cicluri procesuale la Judecatoria Hârsova, la Tribunalul Constanta și la Curtea de Apel Constanta, dar Înalta Curte de Casatie si Justitie a avut mereu altă părere, trimitând a treia oara spre rejudecare procesul la Constanta. Iar mai mult, astazi am aflat ca în urma cererii facute, procesul s-a stramutat de la Curtea de Apel Constanta la Curtea de Apel Galati”, spune Doina Păuleanu.

Majoritatea operelor de artă revenite în patrimoniul privat au ajuns marfă de tranzacţie la casele de licitaţii.

- Dacă aceste lucrări ar fi scoase din muzeu, ele ar ajunge automat în casele de licitaţii pentru a fi vândute unor colecţionari?

- În mod cert, ceea ce se întâmplă e fiecare dată, spune Doina Păuleanu.

„Lucrările care ies din spaţiul public ne sunt practic ascunse ochiului şi ies din mentalul colectiv”, întărește Cosmin Năsui.

Veniturile caselor de licitații

Casa de licitaţie Alis, prima apărută pe piaţă autohtonă după Revoluţie este deţinută, prin intremediul firmei Alis SRL, de nouă asociaţi, printre care Gheorghe Vasile Damian, Nicolae Grigore Ghimiş, Ion Rizea, Bucur Mihail Papagheorghiu. În ultimul bilanţ financiar declarat al firmei, cel pentru 2016, s-au declarat venituri de 1,1 milioane de lei.

Prima casă de licitaţii în sensul cunoscut a fost Goldart. Iniţial a aparţinut Artdesign GDS SRL. Acţionarii de acum ai societăţii sunt Ioana Dăncuş (94,3%) şi Marilena Miron (restul de 5,7%). În ultimul bilanţ financiar declarat al firmei, cel pentru 2016, s-au declarat venituri de jumătate de milion de lei.

Casa de licitaţie Ara Art s-a ridicat în ultimii ani în locul Goldart şi este deţinută de Ariadna Zec. Până în 2015 în firmă apărea şi Mihai Dan Opran. Ultimul este un antreprenor implicat în afaceri de construcţie. În ultimul bilanţ financiar declarat al firmei, cel pentru 2016, s-au declarat venituri de 230.000 de lei.

Însă, de departe cea mai importantă casă de licitaţii este Artmak. Firma care deţine afacerea este Artmark Gallery, societate deţinută de Alexandru Bîldea (90,3%) şi Doina Dincă (cu 9,17%).Primul este un fost avocat al lui Dinu Patriciu, iar a doua este fosta soţie a miliardarului Puiu Popoviciu și fiica fostului prim-vicepremier comunist Ion Dincă, zis Teleaga. În ultimul bilanţ financiar declarat al firmei, cel pentru 2016, s-au declarat venituri de 37 milioane de lei.

Alexandru Ghilduş este unul dintre pionerii comerţului cu artă din România de după Revoluţie. În 2002 a deschis casa de licitaţie Monalisa, iar în 2007 Goldart. Acum s-a retras din comerţul cu opere de artă.

- Vă amintiți de prima licitație, ce ați vândut?

- Nu mai știu ce am vândut, știu ca a fost un eveniment cu actori, a fost foarte interesant. Piața avea nevoie de așa ceva, la Hilton aveam eu o galerie de artă pe care am deschis-o în 1997 odata cu hotelul.

Casa de licitaţie Monalisa a încetat să mai existe câţiva ani mai târziu. Afacerea era profitabilă aşa că trebuia continuată.

Alexandru Ghilduş: „S-au supărat pe mine partenerii şi au încercat sa gaseasca o alta formula. Am zis OK nicio o problema, am plecat, mi-am deschis o alta companie cu sotia mea de data aceasta, ea foarte aproape de fenomen, practic ea a fost managerul la Goldart, casa de licitații care a fost pe primul loc o lungă perioadă”.

Odată cu înmulţirea numărului de opere şi colecţii retrocedate, comerţul de artă s-a monopolizat.

Alexandru Ghilduș: Această competiţie născută şi cu a treia casa de licitaţii care a apărut cam în acelasi timp cu noi, pe o alta coordonată mai mult comercială şi cu un marketing...

- Vă referiţi la Artmark?

- Da, si cu o finanţare puternică, era Patriciu în spate cu milioane, am reușit ca lucrurile să creasca pe piaţă foarte elegant, foarte frumos.

În acte, proprietarul case de licitaţii Artmark a fost mereu Alexandru Bîldea, avocat al lui Dinu Patriciu în dosarul Rompetrol. În piaţă, până la moarte, Dinu Patriciu era recunoscut drept proprietarul de drept.

„A bine, Patriciu a fost în spate, el nu s-a afisat niciodata, nimeni nu stie si cred ca oficial nici nu a fost. Dar îmi amintesc ca a aparut odata la un an si ceva pe televizor, având în spate nise lucrari care se vândusera la Artmark si bineînteles ca mi s-a confirmat lucru acesta, ceea ce nu era rau, era bine, ca el avea bani sa investeasca”, spune Ghilduș.

Deşi iniţial Alexandru Bîldea ne-a confirmat că ne va acorda un interviu, în cele din urmă acesta a refuzat să mai participe la o discuţie pe tema subiectului comerţului cu artă şi rolul casei de licitaţii pe care o deţine în acte.

Colecția de un miliard de euro

Colecţia care ar putea aduce un miliard de euro pe piaţa de artă din România, mai mare decât colecţia Dona, este Colecţia Muzeului Zambaccian, aflat în subordinea Muzeului Naţional de Artă a României.

Istoricul Krikor Zambaccian ar fi donat statului casa şi colecţia sa de artă, în total 310 lucrări. În colecţia sa se află semnate de Nicolae Grigorescu (50 de opere), Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Alexandru Padina, Ion Ţuculescu. În plus, aici se află şi lucrări de sculptură ale unor mari maeştri: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Constantin Brâncuşi. În colecţie ar exista şi 30 de opere semnate, printre altii, de Renoir și Monet.

Colecţia a fost revendicată în 2010 de nepotul lui Krikor, Marcel Zambaccian, care susţine că bunicul său a fost forţat să facă donaţia. Cauza este încă pe rol.

Reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă a României spun că singura soluţie de păstrare a operelor de artă pentru public este schimbarea legii.

Însă şi marii colecţionarii au o nemulţumire. Şi ei critică legea patrimoniului, însă din alte motive. Operele pictorilor clasici români nu pot scoase în străinătate pentru fi vândute cu milioane de euro.

Codrin Ștefănescu: „Avem şi o lege a patrimoniului foarte tâmpită, aş putea spune, care trebuie modificată privind libera circulaţie a valorilor. Ar trebui pictorii interbelici să circule, să fie scoşi la vânzare internaţional, să facă cotă”.

Operele din muzeu care ajung în posesia colecţionarilor constituie şi un simbol al puterii celor care le deţin, dar şi una dintre cele mai sigure investiţii financiare.

„Chiar dacă s-au întors proprietarilor privaţi ele ar trebui într-un fel sau altul să fie vizibile spaţiului public care le-a consacrat şi le-a făcut ceea ce ests astăzi”, spune Cosmin Năsui.

„Lucrările care sunt într-un muzeu trebuie să ramână muzeu”, este de părere Doina Pauleanu. „Muzeul este o parte importantă a unei educații care trebuie făcută, a unei educații artistice, a unei activități de tezaurizare care trebuie făcută sub patronaj oficial. Muzeele exista din cele mai vechi timpuri și trebuie să existe și cred că România trebuie să-și apere muzeele”, spune Doina Pauleanu.

 

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale