Sari la conținut

Cât investește statul în educația copiilor

Exact 11 lei şi 15 bani! Atât investește statul român în educaţia unui elev! Teoretic, suma este de 355 de lei, dar 97% înseamnă plata salariilor. România este codaşa Europei în ceea ce priveşte sumele investite în educaţie. Deşi mai-marii din învăţământ se laudă în 2018 cu cel mai mare buget din ultimii 27 de ani, în realitate el nu sare de 3% din PIB. Asta în timp ce media europeană se apropie de cinci procente.

Profesori dedicați, ca cel din imaginile de mai sus, care vin cu plăcere în fața elevilor, vor fi din ce în ce mai puțini, spun experții în educație. Asta pentru că învățământul românesc este subfinanțat încă din anul 1990. Deși legea prevede că 6% din PIB trebuie alocat educației, niciodată acest procentaj nu a fost respectat. În 2018, reprezentanții ministerului afirmă că elevii beneficiază de cei mai mulți bani din ultimii 27 de ani: 355 de lei.

„Am eu aici mai mult de 300 de lei (scoate un teanc de bancnote îndoite din buzunar). Ăsta e răspunsul. Asta înseamnă bătaie de joc la adresa educației. Înseamnă cinism politic, înseamnă incompetența și impostură”, spune Marian Staș, expert în educație.

„E foarte puțin. E foarte puțin și acesta e locul din care școala nu poate să crească. Acesta este locul în care căutăm infrastructură, materiale la dispoziția profesorilor, imprimante în cancelarii....”, arată Daniela Vișoianu, președinte al Coaliției pentru Educație.

„Acesta este bugetul. Este o creștere de 0,12 procente, ceea ce este foarte puțin. În primă fază, zic că nu putem visa la 6%, pentru că este un vis, dar 4% cred că ar fi fost o sumă acceptată de toți, să avem un prim pas de creștere în sistemul educațional. Din punct de vedere financiar. Și calitativ, ulterior”, explică Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților.

După ce sunt plătite salariile profesorilor, mai rămân 11 lei și 15 bani pentru fiecare elev. 97% din cei 355 de lei sunt direcționați către plata cadrelor didactie. Și, atenție, fondurile sunt... insuficiente. Așa că nu este de mirare de ce salariile învățătorilor și profesorilor din România sunt printre cele mai mici din Europa.

Experții în educație propun un salariu de cel puțin 1.000 de euro pentru un profesor.

„1.000 de euro brut în loc de 1.000 net. Deci ne citim salariile în euro, brut. Unul dintre foștii primi-miniștri, mă refer la Victor Ponta, a făcut calculul și a spus că povestea asta se duce undeva la 900 de miloane de euro. Deci sub un miliard, care dacă îl pun peste 3% se fac cam patru la sută. Deci nu că n-ar încăpea în buget. După care pot intră în discuție, ai 1.000 de euro, ce pui pe masă din punct de vedere al competențelor?”, spune Marian Staș.

„Sunt două țări sub 4% din PIB, cealaltă are 3,7%, România are și în 2018 sub 3%. Aproape de 3%, dar nu știm cum va fi în execuția bugetară”, subliniază Daniela Vișoianu.

„Noi finanțăm educația care, conform legii, spune că este gratuită, ceea ce nu este adevărat. Sunt probleme, sunt în continuare aceste fonduri ale clasei. Sunt în continuare fondurile școlii. Sperăm că peste doi ani, trei ani...să renunțăm să cotizăm”, arată Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților.

„E mai ieftim să mai investești într-un profesor care schimbă generații întregi de elevi, chiar consistent, decât să disipezi atâtea resurse ale statului și părinților... Pentru că pe lângă 100 de lei pe care îi investește statul în educație, Comisia ne spune că și părintele mai cheltuie 39. Și din nou, aceasta este o medie națională. Gândiți-vă că sunt părinți care nu pun acești 39, deci sunt alții care pun mai mulți. Pare că școală românească este constituită la acest moment doar pentru cei bogați”, arată Daniela Vișioianu.

Pe lângă bugetul insuficient, cei care analizează sistemul de învățământ spun că aproape toate consiliile de administrație ale școlilor sunt ineficiente! Și nu din rea-voință.

„Sunt niște axe care pot fi accesate și aici este o problemă. Avem programe de formare continuă, avem altul la nivel de liceu, unde toți se duc în infrastructură. Dar sunt puține unități care accesează fondurile. Este o problemă de resurse. De capacitatea resursei umane de a face astfel de proiecte. Bănuiesc că ar trebui, în cadrul inspectoratelor școlare, ar trebui oameni specializați în accesarea fondurilor. Sunt 200 de milioane de euro care pot merge către școlile din mediul urban și rural doar în infrastructură”, reliefează Iulian Cristache.

Efectele unui sistem subfinanțat au început să apară: meseria de profesor este tot mai puțin căutată, rezultatele elevilor români sunt tot mai slabe, la nivel european, rata abandonului școlar este mare, iar analfabetismul funcțional a devenit o realitate.

Am să spun cuvintele cu doar un singur I, nu cu doi - absolvenți inepți de azi vor deveni conducători și cetățeni inepți de mâine. Nu toți!”, conchide Marian Staș, expert în educație.

Citiți și: 

Ministrul propus pentru Educație, surprins făcând greșeli gramaticale și de limbă

FSLI: Mai multe şcoli riscă să fie închise din cauza costului per elev, calculat greşit

Structura anului școlar 2018-2019. Elevii ar putea avea mai multe săptămâni de vacanță