De ce s-au clasat elevii români pe ultimele locuri din Europa la testul Pisa
Ultima testare PISA îi clasează pe elevii din ţară noastră pe ultimele locuri din Europa. Şi totuşi, unul din trei profesori români consideră că evaluarea de la sfârşitul anului trecut nu trebuie să ne îngrijoreze.
Educaţia românească este cu un picior în groapă, dar cu toate acestea 31% dintre profesori cred că rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA sunt normale. Asta în condiţiile în care şcolarii de la noi sunt clasaţi pe penultimul loc din Europa.
„Această opinie a profesorilor cred că se datorează faptului că nu avem o corelaţie între ceea ce se face în şcoală, între programe şi ceea ce se măsoară prin PISA”, spune Şerban Iosifescu, director ARACIP România.
„Rezultatele testelor PISA reprezintă într-adevăr o faţetă a adevărului. Reprezintă un punct de vedere referitor la eficacitatea şi calitatea învăţământului românesc, însă trebuie să ne uităm şi la alţi indicatori. Trebuie să ne uităm la rezultatele elevilor români la Evaluarea Naţională. La examenul de bacalaureat de exemplu. Putem să ne uităm la faptul că în fiecare generaţie, cam un sfert dintre elevi nu se mai înscriu deloc la examenul de bacalaureat. Putem să ne uităm la numărul universităţilor româneşti aflate în top 100 sau top 500 internaţional. Şi luam toate aceste elemente ale puzzle-lului avem într-adevăr o perspectivă asupra calităţii sistemului educaţional. Iar perspectiva nu este una pozitivă”, afirmă Tincuţa Apateanu, consultant educaţional.
„Cel mai mult, cred eu, trebuie să ne îngrijoreze procentul foarte mare de elevi cu performanţe foarte slabe. Indiferent că ne place sau nu acest lucru va duce la o o forţă de muncă slab calificată, care va câştigă puţin, care va contribui puţin la avuţia naţională, deci practic performanţe slabe la PISA ne afectează nivelul de trăi al tuturor”, adaugă Şerban Iosifescu, director ARACIP România.
Din 1990 şi până în prezent, la conducerea Ministerului Educaţiei s-au perindat 23 de miniştri. Aşa se face că legea Educaţiei a suferit mereu schimbări. Elevii au fost ignoraţi, dar profesorii au fost uitaţi de către autorităţi.
„Am folosit foarte mulţi bani europeni pentru formarea profesorilor dar nu avem o măsurare a impactului la nivelul rezultatelor învăţării şi practicilor de la clasa”, spune Şerban Iosifescu, director ARACIP România.
„În toată istoria umanităţii nu a existat niciodată un decalaj mai mare între generaţia în care se află majoritatea profesorilor şi generaţia elevilor. Niciodată nu a existat un astfel de decalaj, iar diferenţele sunt în felul în care comunica, în felul în care învaţă, în felul în care oamenii îşi iau informaţiile. Şi a fost determinat acest decalaj extraordinar de apariţia şi popularizarea internetului”, povesteşte Tincuţa Apateanu, consultant educaţional.
„Ar trebui schimbate competenţele şi aresenalul pedagogic şi metodologic cu care intri la clasa”, afirmă Oana Moraru, consultant educaţional.
„Şi pentru că noi încercăm să adaptăm copiii la sistemul educaţional anacronic, se întâmplă tot felul de disfuncţionalităţi, iar numărul elevilor care sunt etichetaţi că având cerinţe educaţionale speciale este în creştere. Când, dacă mă întrebaţi pe mine, nu au deloc nevoi educaţionale speciale. Au nevoi educaţionale pur şi simplu. Nevoi educaţionale pe care actualul sistem nu le satisface şi atunci, normal că se produc conflicte şi dezacorduri, între ceea ce are nevoie copilul şi ceea ce poate da sistemul”, afirmă Tincuţa Apateanu, consultant educaţional.
„Din punctul meu de vedere nu este benefic pentru copii. Copiii nu se pot dezvolta aşa. Nu se pot dezvolta sub presiune. Copiii trebuie să ştie că atunci când fac un lucru îl fac de plăcere şi că orice greşeală este omenească. Învăţăm din ele, le reparăm. Şi copilul trebuie să fie fără emoţii şi fără stres. El nu trebuie să aibă niciun stres de acest fel”, spune un profesor.
Licee de Educaţia Fizică fără săli de sport, laboratoare de informatică fără calculatoare sau cabinete de chimie în care experimentele sunt desenate cu cretă pe tablă - sunt doar câteva exemple cară arată în ce condiţii învaţă elevii.
„Mai este şi problema infrastructurii şi echipamentelor”, precizează Şerban Iosifescu, director ARACIP România.
„Sunt multe resurse materiale în şcolile din ţară folosite aiurea. Banii au fost puţini, dar şi ăia au fost împrăştiaţi. Ştiu laboratoare la ţară, aici în Călăraşi, dotate excepţional dar care nu au profesori şi zac în neclintire, cu uşile închise. Acolo sunt bani băgaţi degeaba”, spune Oana Moraru, consultant educaţional.
„Există şi problema capacităţii profesorilor de a utiliza echipamentele respective, mă refer la cele informatice. Pentru că dacă nu deţii anumite competenţe este foarte greu să o formezi la cineva”, potrivit Şerban Iosifescu, director ARACIP România.
În ultimii 25 de ani, în România, legea Educaţiei a suferit peste 60 de modificări importante. În acelaşi timp, 42% dintre tineri sunt analfabeţi funcţionali, iar în fiecare zi cel puţin un elev abandonează şcoala, din cauza sărăciei. Sunt realităţile sistemului nostru de învăţământ, la începutul anului 2017.
(Sursa: Digi24)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
