La 10 mai 2026, România marchează Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria modernă a statului. Cu o profundă încărcătură istorică și simbolică, această zi reunește trei momente esențiale pentru formarea și consolidarea României moderne: venirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, precum și proclamarea Regatului României. Totodată, 10 mai este asociată și cu Ziua Regalității, având o semnificație aparte în evoluția instituțională și politică a țării.
În baza Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost instituită oficial drept Ziua Independenței Naționale a României. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, fără a fi însă declarată zi liberă legală.
10 Mai - o dată cu triplă semnificație istorică
Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente ale istoriei României moderne. Prima dintre acestea este anul 1866, când Carol I a ajuns în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Evenimentul a marcat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și deschiderea unei perioade de modernizare administrativă, politică și militară a statului român.
A doua mare semnificație a zilei este legată de anul 1877. În contextul Războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar la 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică de act fundamental al statului român.
Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, când România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României. Astfel, 10 mai a devenit, în perioada monarhiei, Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului.
Cum a fost câștigată Independența României
Independența României nu a reprezentat doar un act politic, ci și rezultatul unei confruntări militare decisive. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a participat activ alături de trupele ruse în luptele împotriva Imperiului Otoman.
Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării. Participarea armatei române a avut un rol esențial în desfășurarea campaniei militare și a demonstrat capacitatea statului român de a-și susține independența prin forță militară și organizare proprie.
Victoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878. Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind astfel, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut pe câmpul de luptă.
Astăzi, Ziua de 10 mai rămâne un reper fundamental al identității istorice românești, simbol al independenței, suveranității și modernizării statului român.
Ceremonia militară organizată în București cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României
Eveniment în București de Ziua Independenței
Ceremonia militară organizată în București cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene se va desfășura duminică, 10 mai, de la ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I".
Activități similare vor avea loc, de asemenea, în colaborare cu autoritățile locale, în municipiile reședință de județ și în localitățile din țară unde sunt amplasate monumente dedicate evenimentelor.
Editor : M.C.
