Cum s-a ajuns la expulzarea din România a tunisianului Tarek Belgacem. Motivul pentru care autorităţile i-au respins cererea de azil

Radu Berceanu: „Reforma companiilor de stat nu trebuia scoasă acum. PSD vrea să fie cel mai tare, o greșeală să îi dai apă la moară”

Sociolog: Urmează un mare punct de inflexiune în politica românească. „Primele semne mari se văd deja”

Un tir încărcat cu butelii goale a luat foc duminică pe DN6

Doi copii lăsați nesupravegheați au murit înecați duminică în Craiova și Vrancea

Accident în lanț cu 7 mașini pe A3, pe sensul spre Bucureşti

Patru răniți într-un atac armat din mașină, la Londra

Shakira face istorie la Rio: Concert cu 2 milioane de fani pe plaja Copacabana

Depășiri periculoase, filmate din elicopter. Titi Aur: Prin Europa, pentru astfel de manevre se confiscă mașina și se anulează permisul

Noi imagini din timpul operațiunii de salvare a victimelor surprinse de avalanșa din Munții Bucegi

Mircea Mocanu a declarat că Tarek Belgacem a ajuns ilegal pe teritoriul României şi a depus o solicitare de azil în 2011, când în Africa de Nord era Primăvara Arabă. „Atunci au sosit un număr mare de cetăţeni din Africa de Nord şi au solicitat azil”, a spus el.

„Autorităţile române au dat dovadă de vigilenţă şi au identificat persoana şi în urmă procesării cererii de azil. Cererea a fost respinsă motivul probabil fiind că ţara de unde provenea era o ţară sigură şi persoană respectivă nu se afla într-un risc la întoarcerea în Tunisia”, a precizat şeful biroului OIM la Bucureşti.

Citiţi şi

Tunisianul împușcat la Paris fusese expulzat din România în 2011

El a subliniat că această situaţie nu înseamnă neapărat că procedurile sunt mai dure în România faţă de alte ţări: „Procedurile, chiar dacă nu sunt unificate la nivel european, sunt similare, nu sunt mai dure sau nu”.

„Autorităţile au identificat persoana respectivă având în vedere că el nu a aterizat din Tunisia direct la Bucureşti. Faptul că a trecut cel puţin prin Ungaria, Bulgaria sau Turcia. Din toate ţările astea, România l-a identificat cu şedere ilegală.

La interviu, pentru că e vorba de verificarea datelor biometrice, de verificare a istoricului persoanei respective şi ulterior decizia se ia în baza analizei persoanei respective, dar şi a ţării.

Informaţiile au fost luate în seamă când a fost identificat pentru a doua oară la un anumit număr de ani, a primit interdicţie în România timp de cinci ani. La întoarcerea în UE, tot ilegal - pentru că mai mult că sigur a intrat ilegal fie prin Spania, Franţa sau Italia -, a fost identificat în baza de date a unora din ţările respective, dacă a solicitat azil. A fost verificat în baza de date care e comună.

Faptul că a solicitat azil nu obligă statul să nu îi permită posibilitatea de a reanaliza solicitarea de azil.

În România, numărul de solicitări nu e aşa mare şi poate fi respectat termenul de 30 de zile. În alte ţări, din cauza verificărilor numeroase, durează mai mult şi în perioada asta persoană respectivă se află într-un centru deschis pe teritoriul respectiv”, a explicat Mircea Mocanu.