HĂȚIȘUL ADOPȚIILOR. Părinții nu știu dacă statul vrea să-i ajute sau să-i încurce

Alina Iacob se zbate în hățişul birocratic de aproape doi ani, ca să adopte un copil. A făcut cursuri de specializare, a primit deja două atestate de familie aptă pentru adopții şi încă aşteaptă un răspuns. În primul an, asistenţii sociali nu i-au prezentat niciun copil. În cel de-al doilea an i-au fost prezentaţi mai mulţi copii, numai că aceştia nu îndeplineau singura cerinţă impusă de viitoarea mamă: să fie un copil sănătos.

„Erau copii care fusesera refuzaţi de alte familii, copii cu probleme de sănătate și mari ca vărstă, copii care nu se potriveau ca și caracteristici familiei noastre”, povestește Alina Iacob.

Astfel au apărut şi primele semne de întrebare ale celei care doreşte cu disperare să devină mamă.

„A trecut un an, am sperat, a trecut al doilea am sperat, deja a venit al treilea an. Nu știm dacă statul român chiar vrea să ne ajute sau să ne încurce”, se întreabă femeia.

Părinții „pretențioși” au de pierdut

Pe de altă parte, reprezentanţii Oficiului Român pentru Adopţii spun că, în medie, timpul de aşteptare pentru o adopţie este de un an şi jumătate, dar că se prelungeşte cu mult în cazul părinţilor cu prea multe pretenţii.

„Trebuie să înțeleagă că așteptările lor nu sunt realiste și trebuie să facă trecerea de la copilul ireal la copilul real. Astfel, pentru aceste familii poate părea imposibilă adopţia”, spune Ramona Popa, de la Oficiul Român pentru Adopţii.

Legea s-a schimbat, problemele însă rămân. Conform noilor reguli, rudele de până la gradul patru al copiilor daţi spre adopţie au termen de gândire două luni, timp în care pot cere oricând întreruperea procesului.

„E drept că pot fi familii care se răzgândesc în a 59-a zi, Dacă se pune problema să se reia procedura ar putea să curgă un nou termen”, explică Dănuţ Fleacă, director la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din sectorul 1.

Care sunt pașii de urmat

În România, 1.300 de familii aşteaptă să adopte un copil. În primă fază, viitorii părinţi trebuie să depună o cerere la direcţia de asistenţă socială de care aparţin.

În următoarele patru luni se vor întâlni de mai multe ori cu un asistent social şi cu un psiholog care îi vor pregăti pentru adopţie. Apoi primesc atestatul de familie şi aşteaptă ca asistentul social să îi sune pentru a-i prezenta copilul.

Urmează o perioadă de acomodare de trei luni, după care vine decizia tribunalului, de încuviinţare a adopţiei.

Anul acesta, doar 650 de familii au reuşit să treacă prin tot acest sistem laborios şi să adopte un copil.