Piste pentru biciclete, mai mult pe hârtie. Cicliştii fac slalom printre maşini, autorităţile dau din umeri
Promisiuni goale şi bani aruncaţi pe proiecte de fezabilitate. Astfel se rezumă ce au făcut autorităţile de la noi pentru pistele de biciclete. Acolo unde s-au construit, benzile respective sunt mai mult un traseu de slalom printre maşini, copaci, pietoni şi alte obstacole. La vest de România, în Ungaria, edilii ne dau însă o lecţie de cum se pot construi piste de biciclete repede şi bine.
Promisiuni goale şi bani aruncaţi pe proiecte de fezabilitate. Astfel se rezumă ce au făcut autorităţile de la noi pentru pistele de biciclete. Acolo unde s-au construit, benzile respective sunt mai mult un traseu de slalom printre maşini, copaci, pietoni şi alte obstacole. La vest de România, în Ungaria, edilii ne dau însă o lecţie de cum se pot construi piste de biciclete repede şi bine.
Iasiul se numără printre puţinele oraşe care au amenajat piste pentru biciclete. E vroba despre 30 de kilometri, care, în teorie, ar putea însemna raiul bicicliştilor din capitala Moldovei. Realitatea e însă cu totul alta. Pistele au fost amenajate direct pe trotuar, astfel că bicicliştii nu trebuie să se ferească doar de trecători, ci şi de obstacole.
Aradul însă nu are nici un metru de pista pentru bicicliști. Administraţia a plătit însă trei studii de fezabilitate și două proiecte tehnice. Preţul unui asemenea proiect a fost de 90.000 de euro. După patru ani de studii, dezbateri şi bani aruncaţi, arădenii s-au ales cu 80 de rastele pentru biciclete.
Deşi pentru faleza Mureşului există atât studiu de fezabilitate, cât şi proiect tehnic, în acest moment aici circulația pe bicicletă este interzisă. Autorităţile spun că nu există bani şi pentru construcţia acestor benzi. Primarul Gheorghe Falcă spuzne că ar avea nevoie de mai mult de cinci milioane de euro pentru aceste piste.
Ungurii au făcut totul cu bani europeni
Cîţiva kilometri mai la vest, în oraşul maghiar Gyula, numărul bicicletelor îl depăşeşte pe cel al maşinilor. Pistele au fost construite cu bani europeni. Ele au fost concepute în aşa fel încât să lege zonele de locuit cu centrul oraşului şi cu obiectivele turistice.
De altfel, bicicleta este mijlocul preferat de locomoţie pentru zeci de mii de oameni din oraşul Gyula. Iar proiectele sunt abia la început. Edilii tocmai au primit finanţare europeană pentru a mări şi pentru a moderniza traseele bicicliştilor.
Deocamdată, cicliştii români nu pot decât să spere că într-o zi vor putea şi ei circula ca în marile oraşe europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
