Sari la conținut
News Alert

Retrospectivă 2016 | România, în centrul deciziilor NATO

Mobilizare fără precedent a Alianţei Nord-Atlantice la finalul anului care tocmai s-a încheiat. România a fost în centrul deciziilor luate atât la cartierul general de la Bruxelles, cât şi la summitul de la Varşovia. Concret, în ţara noastră a fost înfiinţată o brigadă multinaţională la care vor participa cu trupe peste zece ţări și care va avea cartierul general la Craiova. Toate cele 28 de state membre au recunoscut că Marea Neagră este o zonă de risc şi că trebuie să se facă mai mult pentru a contracara acţiunile Rusiei în regiune. În 2016, scutul antirachetă de la Deveslu a devenit operaţional, iar România a decis să se implice activ în lupta contra organizaţiei teroriste Stat Islamic.

2016 a fost anul în care Alianţa Nord-Atlantică a decis să-şi întărească prezenţa pe flancul estic. România a jucat un rol important şi a venit cu mai multe propuneri. Ne-am dorit o prezenţă navală NATO permanentă la Marea Neagră. Un proiect ambiţios, care putea fi făcut dus la bun sfârşit doar cu sprijnul Bugariei şi Turciei. Iniţial, ambele state au acceptat propunerea. Apoi, guvernul de la Sofia s-a răzgândit.

„În acest context, ideea unei prezenţe aliate maritime navale este una firească. Ideea este într-un stadiu incipient. Referinţa la Grupările Navale aliate permanente este un model existent, există asemenea grupări la Marea Mediterană, ele oferă inspiraţie pentru posibile, dorite astfel de dezvoltări la Marea Neagră”, a explicat ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

Idea acestei propuneri a venit în contextul în care Rusia şi-a întărit prezenţa în Marea Neagră şi a militarizat peninsula Crimeea.

Rusia are, cu siguranţă, capabilităţi importante, din punct de vedere numeric, în comparaţie cu cele pe care aliaţii le au la dispoziţie în mod normal. Poate că şi mai îngrijorător este că Rusia construieşte şi alte capabilităţi militare în pensinsula ocupată Crimeea, unde există sisteme antiaeriene, sisteme aeriene ofensive; ba chiar (Rusia, n.r.) ia în considerare să pună sisteme de rachete balistice şi să aducă înapoi în Crimeea arme nucleare, ceea ce ar fi un pas nedorit. Trebuie să fim cu ochii pe cum se dezvoltă lucrurile acolo şi să întărim propriile noastre sisteme de apărare şi de descurajare”, a precizat secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow.

Marea Neagră a fost una dintre temele principale de discuţie la summitul de la Varşovia din iulie. În cel mai înalt for de decizie al NATO, România a propus şi formarea unei brigăzi multinaţionale care să fie coordonată de la Bucureşti. Şefii de stat şi de guvern au aprobat proiectul, dar va mai dura până când el va fi pus în practică.

„A fost un summit de succes pentru Romania. Prin rezultat România își consolidează poziția ca membru NATO și actor regional..zonă cu numeroase riscuri și provocări. Vom avea o brigadă multinațională și acest punct a fost îndeplinit”, declara la acea vreme președintele Klaus Iohannis.

2016 a fost şi anul în care a fost inaugurat oficial scutul anitirachetă de la Deveselu, o unitate militară americană care a trecut sub comanda NATO.

„Suntem recunoscători ca România e aliatul nostru şi recunoaştem că devotamentul vostru pentru o Europa liberă a făcut posibil succesul nostru”, a precizat amiralul Mark Ferguson de la Forțele Navale ale Statelor Unite.

Scutul de la Deveselu este considerat cel mai modern sistem de apărare anti-rachetă din Europa, se întinde pe aproape 170 de hectare şi găzduieşte 44 de rachete. Proiectul început în 2013 a costat 800 de milioane de dolari.

Importante au fost şi întâlnirile de la Bruxelles, la care au participat miniştrii apărării şi cei de externe din statele membre NATO. Acolo au fost stabilte toate detaliile misiunilor Alianţei din 2016.

„Portugalia va trimite un batalion la brigada multinațională. Două, dacă nu trei intenții ale unor aliați de a își crește participarea la exercițiile navale din Marea Neagră: Franța, Canada și Statele Unite”, a declarat ministrul Mihnea Motoc.

„Sunt încântat că mai multe state au spus că sunt gata să contribuie la prezenţa noastră în regiunea Mării Negre, pe uscat, pe apă şi în aer, inclusiv Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite”, a adăugat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, anul acesta, România a decis să se alăture coaliţiei anti-ISIS şi va trimite, în Irak, pe propria cheltuială, primii 50 de instructori militari.

În virtutea ajungerii în faza finala a aprobării Parlamentului a cererii preşedintelui României privind o contribuţie cu 50 de militari care să asiste în Irak la consilierea forţelor terestre şi pe linie de inteligence.Eeste o contribuţie de calitate, nu una de mari dimensiuni”, a declarat ministrul Apărării. .

În 2016, România a avut în fiecare lună câte 800 de militari în misiuni internaţionale. Cei mai mulţi dintre ei au fost în Afganistan, aproximativ 650. Ei participă la misiunea NATO de sprijin pentru forţele de securitate afgane.

Pe aceeași temă