Planul Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC) a fost penalizat de Comisia Europeană (CE), fiind considerat de către forul european ca incomplet, lipsit de ambiţie şi lacunar în puncte critice, susţin reprezentanţii Greenpeace România.
"Pe 14 octombrie (2020, n.r.), Comisia Europeană a trimis României o analiză a Planului Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC).
Planul este documentul care defineşte modul în care România va acţiona în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale.
Comisia Europeană spune despre documentul final al PNIESC că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.
Comisia sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă. România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30,7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare. Conform calculelor, ţara noastră ar fi putut atinge până în 2030 o ţintă pentru energie regenerabilă de 34%.
În plus, analiza remarcă faptul că lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul aşteptat şi resursele financiare pentru a susţine politici publice şi măsuri concrete în vederea tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor", explică activiştii de mediu.
În acelaşi timp, la capitolul eficienţă energetică, contribuţiile naţionale la ţinta europeană pentru consumul primar de energie (până în 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambiţioase (25.7 Mtoe), iar rata de renovare a clădirilor va fi de 3 - 4%. În plus, România încă nu a trimis către Comisia Europeană strategia de renovare pe termen lung.
Comisia încurajează măsuri privind eficienţa energetică a reţelelor de termoficare. România nu are un program naţional de control al poluării atmosferice, atrage atenţia Comisia.
Pentru a integra cât mai multă energie regenerabilă şi pentru a spori flexibilitatea sistemului naţional de energie, planul indică necesitatea unor capacităţi suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomandă integrarea sistemelor de stocare a energiei în baterii, cu toate acestea, nu există niciun obiectiv sau ţintă pentru aceste capacităţi de stocare.
Planul PNIESC nu oferă suficiente informaţii privind calitatea aerului sau despre interacţiunile dintre calitatea aerului şi politicile privind emisiile de poluanţi în atmosferă. Creşterea proiectată a bioenergiei ar impacta negativ calitatea aerului, iar impactul trebuie analizat. De asemenea, România nu a stabilit un obiectiv specific pentru reducerea emisiilor în sectorul transporturilor.
Comisia Europeană estimează că emisiile din transport vor creşte în scenariul propus de România", avertizează Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis de Agerpres.
Potrivit sursei citate, recomandările CE vizează şi procesul de tranziţie justă. Astfel, planul României include câteva referinţe despre impactul pe care tranziţia la o economie verde îl va avea asupra locurilor de muncă, în special în zonele miniere.
"Din păcate, proiectul nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producţiei de cărbune pentru a putea aborda cu soluţii eficiente situaţia complicată a comunităţilor - adică diversificare economică într-o manieră echitabilă şi sustenabilă. Studiile independente arată că tranziţia energetică de la cărbune la energie verde va costa mai puţin, dacă această tranziţie este realizată mai rapid", notează organizaţia de mediu.
În plus, Comisia face referire şi la modul în care autorităţile centrale au gestionat consultările publice şi punctează faptul că nu reiese cum opiniile participanţilor la consultările publice au fost integrate în planul final. Totodată, se precizează că Planul Naţional privind Energia şi Schimbările Climatice nu a fost supus unei evaluări strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.
România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile în anul 2030, faţă de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 şi atins încă din 2017.
Editor : Georgiana Marina
