Într-o scrisoare adresată Curţii Supreme, publicată duminică de presa israeliană, citată de AFP, procurorul general al Israelului şi-a exprimat opoziţia faţă de numirea viitorului director al Mossad, serviciul de informaţii externe israelian, care urma să-şi preia atribuţiile în luna iunie.
La originea opoziţiei procuroarei Gali Baharav-Miara se află un caz care datează din 2022, când generalul Roman Gofman se afla la post la frontiera de nord a Israelului.
La acea vreme, aminteşte ea în scrisoarea sa, ofiţeri care acţionau „la cererea lui Gofman” l-au recrutat, în afara oricărui cadru legal, pe Ouri Elmakiyes, un adolescent de 17 ani, pentru a desfăşura „operaţiuni de culegere de informaţii şi de influenţă” în ţări inamice, în principal, în Siria.
Fără să ştie că acţiona în contul armatei, Shin Bet (serviciul de informaţii interne israelian) l-a arestat pe adolescent, care a fost încarcerat timp de peste un an, înainte ca parchetul să deschidă o anchetă şi să anuleze toate capetele de acuzare la adresa acestuia.
Potrivit procuroarei, Roman Gofman nu ar fi făcut nimic pentru a demonstra nevinovăţia tânărului după arestare, negând chiar iniţial că ar fi avut cunoştinţă despre racolarea sa.
Roman Gofman, actual secretar militar al premierului Benjamin Netanyahu, a fost desemnat în decembrie 2025 de către acesta în funcţia-cheie de director al Mossad.
Citește și
Germania, sceptică faţă de propunerea Kremlinului ca Schroeder să medieze pacea din Ucraina. Prietenia fostului cancelar cu Putin
O comisie a fost apoi însărcinată să emită un aviz, cu caracter consultativ, dar care reclama o analiză detaliată.
Preşedintele acestei comisii, un fost judecător al Curţii Supreme, s-a opus numirii sale, afirmând că Roman Gofman nu a spus adevărul cu privire la acest caz în timpul audierii sale, considerând acest lucru problematic din punct de vedere al „integrităţii morale”.
Însă a fost pus în minoritate de ceilalţi trei colegi ai săi din comisie, toţi cunoscuţi pentru faptul că sunt susţinători ai premierului Netanyahu.
O audiere este prevăzută în faţa Curţii Supreme în zilele următoare pentru examinarea cazului, după mai multe contestaţii împotriva acestei numiri, formulate de asociaţii israeliene pentru integritate şi de Ouri Elmakiyes.
Benjamin Netanyahu a adresat Curţii o cerere prin care solicita respingerea acestor recursuri, afirmând că „responsabilitatea pentru securitatea statului şi a cetăţenilor săi revine prim-ministrului şi numai lui”.
Acest argument a scandalizat societatea israeliană, având în vedere că, de doi ani, Netanyahu atribuie în mod sistematic aparatului de securitate responsabilitatea pentru atacul grupării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023.
Editor : Sebastian Eduard
