"Aurul dacilor", cel mai mediatizat caz de furt de patrimoniu cultural din România

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Patru milioane de euro. Atât valorează bunurile de patrimoniu furate, scoase ilegal din ţară şi identificate ulterior în anticariate, case de licitaţii sau muzee din Europa şi SUA. Furtul din patrimoniul cultural naţional este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare. Dar asta doar pe hârtie.

Braconierii din cetăţile dacice, aduşi în faţa legii de procurorii şi poliţiştii din Alba, au fost condamnaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la sfârşitul anului trecut. Cei mai mulţi dintre ei însă nu au ajuns nici până acum în detenţie.

Liderul grupului, Iulian Ceia, este dat în urmărie internaţională şi nu a fost găsit în niciuna dintre locuinţele din Marea Britanie, Turcia sau Insulele Capului Verde. Daunele materiale pretinse de Ministerul Culturii, de 6, 5 milioane de euro, au fost reduse de instanţă la 2 milioane de euro, dar nu au fost încă recuperate.

În anul 2007 România a semnat Convenţia UNIDROIT, care permite recuperarea transfrontalieră a bunurilor de patrimoniu scoase ilegal din ţară. De atunci au reintrat în inventarele muzeelor de la noi 13 brăţări dacice, colierul şi inelele de la Căpâlna, două scuturi găsite la Piatra Roşie şi mai multe monede din aur şi argint. Despre valoarea pieselor răscumpărate nimeni nu vorbeşte deschis.

Numarul persoanelor implicate în recuperarea bunurilor furate, poliţişti, procurori, avocaţi, specialişti în arta antica, chimişti, detectivi, diplomaţi, au făcut din "aurul dacilor" una dintre cele mai complicate negocieri la nivel înalt.

Specialiştii au identificat 24 de brăţări furate din situri arheologice. Până acum au fost recuperate doar 13. Aceeaşi soartă o au tezaurele de monede Koson şi Lysimach. Negocierele la nivel înalt avansează cu dificultate. Cheltuielile de răscumpărare rămân secrete, la fel ca şi detaliile cercetărilor. Aurul dacilor încă scrie istorie.