Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru 2026 nu indică regrese în funcționarea justiției, dar formulează o serie de recomandări care trebuie analizate cu seriozitate. Totodată, instituția critică discursul public la adresa magistraților și cere renunțarea la „retorica stigmatizantă”.
Într-un comunicat transmis vineri, CSM arată că a luat act de publicarea raportului și consideră că acesta oferă „un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiţie pe baze factuale, echilibrate şi conforme cu realitatea instituţională”.
„Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic şi mediatic din ultimul an, prin care situaţii individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate şi prezentate drept caracteristici ale întregii justiţii. Evaluarea Comisiei Europene nu susţine nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcţionării justiţiei, nici afirmaţiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spaţiul public. Aceste naraţiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secţiei pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzaţii individuale, neconfirmate factual, nu este susţinută de evaluările internaţionale privind România din ultimii patru ani”, este explicat în comunicatul de presă.
Potrivit CSM, Comisia Europeană constată că legile justiției adoptate în 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, iar recomandările formulate vizează evaluarea aplicării acestora și îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului.
Critici privind modul în care a fost pregătită reforma legilor justiției
CSM susține că raportul reține și faptul că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor actorilor relevanți.
„Totodată, Raportul reţine că tentativa de reformare a legilor justiţiei a fost iniţiată fără participarea tuturor părţilor interesate (stakeholders). Reamintim că nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizaţiilor neguvernamentale şi a asociaţiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii şi explicaţii publice. Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanţă se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”, transmite instituția.
CSM consideră că observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice reale și reducerea utilizării ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care privesc justiția nu trebuie adoptate fără implicarea instituțiilor sistemului judiciar.
Instituția afirmă că presa, societatea civilă și reprezentanții autorităților au dreptul să semnaleze disfuncționalități în justiție, însă avertizează asupra generalizărilor.
„Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă şi reprezentanţii puterilor publice au dreptul şi responsabilitatea de a semnala disfuncţionalităţile justiţiei. Critica întemeiată, investigaţia jurnalistică şi dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate şi generalizări, între răspunderea individuală şi culpabilizarea unei întregi profesii, precum şi între îmbunătăţirea unor mecanisme şi contestarea legitimităţii unei puteri constituţionale”, precizează CSM.
CSM contestă unele informații din raport
Reprezentanții Consiliului susțin că raportul conține și informații care nu corespund realității.
„Spre exemplu, se susţine că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile şi astfel este afectat dreptul magistraţilor de a formula căi de atac. Din 2022 legislaţia a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunţării şi se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare. Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar”, a mai arătat CSM.
Recomandările Comisiei și apelul CSM
Consiliul afirmă că va analiza recomandările Comisiei Europene privind consolidarea independenței procurorilor de rang înalt, reglementarea poliției judiciare și eficientizarea investigării infracțiunilor din sistemul judiciar.
„Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare. Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene şi va participa cu bună-credinţă, în limitele competenţelor sale constituţionale, la punerea lor optimă în aplicare. În acelaşi timp, Consiliul solicită tuturor participanţilor la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obţinerea unui câştig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistraţi, ci erodează însăşi puterea statului chemată să asigure echilibrul societăţii şi respectarea legii”, a transmis CSM.
„Corectarea punctuală a deficienţelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară”, consideră magistrații.
„Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiţiei nu serveşte nici adevărului, nici statului de drept şi, în cele din urmă, nici cetăţeanului”, conchide sursa citată.
Editor : Ana Petrescu
