Consiliul Superior al Magistraturii a decis joi să convoace adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale, dar şi pentru luarea unor măsuri „în vederea protejării statutului magistraţilor”.
„La data de 21.08.2025, Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au hotărât convocarea adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor pentru intervalul 26 - 27.08.2025, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei”, anunţă CSM într-un comunicat de presă citat de Agerpres..
CSM invocă „escaladarea atitudinilor publice ostile faţă de judecători şi procurori", realizată, în special, prin „luările de poziţie repetate ale reprezentanţilor partidelor care compun coaliţia de guvernare, care, într-o manieră incalificabilă, urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultăţile economice şi bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent şi să distragă atenţia de la cauzele adevărate ale acestora”, „ intensificarea campaniei pe care diferite instituţii media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susţinută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiţie”, „ promovarea agresivă, din zona aceluiaşi factor politic şi a mass-mediei care îl susţine, a ideii că intenţia prim-ministrului Guvernului României de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraţilor”.
De asemenea, CSM vorbește despre „ignorarea argumentelor reprezentanţilor sistemului judiciar şi punerea constantă în discuţie a statutului judecătorilor şi procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acţiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor şi procurorilor aflaţi în funcţie şi de afectare gravă a atractivităţii magistraturii în rândul tinerilor, cu efecte devastatoare asupra stabilităţii resursei umane şi profesionalismului în sistemul judiciar” și „ dispreţul pe care unii exponenţi ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant faţă de magistraţi, în condiţiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor şi procurorilor care îşi exercită atribuţiile cu onestitate şi profesionalism, gestionând un volum uriaş de activitate, la un nivel de calitate şi eficienţă superior mediei înregistrate în statele Uniunii Europene”.
CSM mai spune că există un risc major ca toate aceste acţiun să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic, care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiţiei tot ceea ce îşi doreşte, situaţie în care independenţa acesteia şi cursul democratic al societăţii româneşti ar deveni simple iluzii.
De asemenea, CSM precizează că este necesar ca orice intervenţie normativă sau de altă natură cu privire la judecători şi procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar, care să consolideze premisele pentru garantarea independenţei justiţiei, inclusiv printr-o justificare transparentă a măsurilor şi prin asigurarea proporţionalităţii acestora cu specificul, complexitatea şi riscurile inerente activităţii judiciare, dar şi cu incompatibilităţile şi interdicţiile impuse magistraţilor.
Consiliul consideră că demersul legislativ referitor la pensiile de serviciu din sistemul justiţiei afectează grav independenţa justiţiei, încălcând deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi documentele internaţionale de referinţă, neexistând nicio justificare a acestui demers, în condiţiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de iniţiator (premierul Ilie Bolojan, n.r.) nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, „ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizează o poziţie inflexibilă, de forţă şi de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică şi specifică societăţilor autocratice”.
CSM mai reproşează atitudinea pe care a manifestat-o Guvernul, în încercarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti de a purta un dialog referitor la propunerile legislative care vizează statutul judecătorilor şi procurorilor, şi care este „contrară principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor şi principiului cooperării loiale şi al respectului reciproc între autorităţile publice”.
Consiliul mai invocă „riscurile pe care acţiunile celorlalte puteri în stat, care afectează independenţa justiţiei şi destabilizează grav sistemul judiciar, le creează cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi la parcursul democratic al societăţii româneşti”.
Totodată, CSM anunţă că a primit miercuri de la Ministerul Muncii proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în vederea comunicării unui punct de vedere.
La sfârşitul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a anunţat un proiect legislativ, prin care propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani.
De asemenea, proiectul prevede ca pensia unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.
Editor : M.B.
