Judecătorii CCR Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care au votat ca legea privind pensiile magistraților să fie declarată neconstituțională, au avertizat că plafonarea la 70% „anulează garanțiile independenței justiției”, în opinia separată la motivarea deciziei Curții. Totodată, trei judecători ai Curții, Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc, care au fost de acord cu soluția CCR, au adus alte argumente la motivare, într-o opinie concurentă în care atrag atenția totuși că reducerea „ex abrupto” a pensiilor cu cel puțin 30% ar fi necsitat o evaluare a normelor tranzitorii pentru o aplicare graduală.
Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 18 februarie 2026 referitoare la obiecția de neconstituționalitate din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și a legii în ansamblul său a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Actul normativ merge la promulgare.
În dezacord cu decizia majoritară a CCR, cei doi judecători din opinia separată susțin că obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia admisă, iar dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ar fi fost neconstituționale.
Potrivit opiniei, plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net „duce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, fiind de natură să golească de conținut garanțiile constituționale ale independenței justiției”.
Experții citați în opinie arată că, în anumite cazuri, pensia contributivă din sistemul public depășește cuantumul pensiei de serviciu, transformând-o într-un drept „pur teoretic”.
Judecătorii din opinia separată subliniază că pensia de serviciu „nu reprezintă un simplu beneficiu de asigurări sociale, ci o componentă a statutului profesional, menită să asigure continuitatea unui nivel adecvat al veniturilor și după încetarea funcției”.
„Mai mult, mecanismul instituit de lege conduce, în mod indirect, la lipsirea de efecte a pensiei de serviciu, întrucât, în numeroase situații, pensia contributivă din sistemul public va depăși cuantumul pensiei de serviciu astfel plafonate. Într-o asemenea ipoteză, beneficiul specific statutului magistratului devine iluzoriu, fiind absorbit de regulile sistemului general de pensii, contrar celor reținute de Curte în deciziile menționate, care subliniază necesitatea menținerii caracterului efectiv al pensiei de serviciu”, potrivit sursei citate.
De asemenea, judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga critică eliminarea mecanismului de actualizare a pensiilor de serviciu în funcție de veniturile magistraților în activitate, considerând că această modificare „afectează securitatea juridică și stabilitatea statutului profesional al persoanelor deja integrate în sistem sau pensionate”.
Opinia separată atrage atenția și asupra caracterului selectiv al legii, care „nu modifică pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale, precum personal militar, funcționari parlamentari sau membri ai Curții de Conturi, creând un tratament diferențiat fără justificare obiectivă și rezonabilă”.
Din perspectiva dreptului european, cei doi judecători susțin că reducerea semnificativă și nejustificată a pensiei de serviciu poate afecta „garanțiile materiale ale independenței justiției”, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Opinia separată concluzionează că dispozițiile legii sunt susceptibile să încalce principiul egalității în drepturi, garanțiile constituționale ale independenței justiției și standardele europene, iar în această formă „ar trebui constatată neconstituționalitatea lor”.
Citește și: Curtea Constituțională a publicat motivarea în cazul proiectului pensiilor magistraților. Argumentele invocate (Document)
Opinia concurentă: Reducerea pensiilor magistraților ar fi trebuit evaluată gradual
În opinia concurentă la Decizia nr.153 din 18 februarie 2026, judecătorii CCR Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Asztalos Csaba-Ferenc subliniază că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale. Totuși, ei atrag atenția că instanța avea competența de a analiza modul în care a fost realizată reducerea cuantumului pensiei de serviciu.
„Din motivarea autorului obiecției transpare ideea de excesivitate a reducerii operate, astfel că evaluarea Curții putea să vizeze acest aspect din perspectiva acceptării unei reduceri a cuantumului în mod gradual, în intervalul de tranziție reglementat în privința vârstei de pensionare”, arată opinia concurentă.
Judecătorii notează că legea criticată continuă linia normativă impusă prin Decizia nr. 467/2023 și Legea nr. 282/2023, care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților. Totuși, aplicarea ei „ex abrupto” determină o reducere imediată a pensiei cu cel puțin 30%, ceea ce ar fi justificat o analiză a normelor tranzitorii pentru o implementare graduală.
„Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar suma astfel obținută va fi la rândul ei limitată, de la 100% la 70% din indemnizația netă. Or, dacă s-a stabilit drept criteriu de constituționalitate necesitatea reglementării normelor intertemporale atunci când reforma pensiilor de serviciu a vizat vârsta de pensionare, același raționament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu. Ca atare, ar fi fost necesară o asemenea evaluare a constituționalității noii reglementări în coordonatele deja stabilite prin Decizia nr. 467/2023”, potrivit sursei menționate.
Opinia concurentă mai evidențiază că normele tranzitorii sunt esențiale pentru „crearea unui cadru necesar unei receptări organice a noilor soluții legislative, respectând principiul securității juridice și asigurând echilibrul între puterile statului”.
În concluzie, cei trei judecători care au formulat opinia concurentă nu contestă constituționalitatea legii, dar consideră că evaluarea impactului asupra cuantumului pensiei ar fi fost oportună pentru a respecta principiul colaborării loiale între autoritățile statului și securitatea juridică a magistraților.
De ce a respins CCR solicitările de sesizare a CJUE în cazul pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a explicat, în motivarea publicată joi, de ce a respins ca inadmisibile cererile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de judecătorul Gheorghe Stan de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o decizie preliminară privind legea pensiilor magistraților.
ÎCCJ și judecătorul Curții Gheorghe Stan au solicitat CJUE să clarifice limitele dreptului Uniunii Europene privind reformele naționale care afectează pensiile judecătorilor, inclusiv reducerea cuantumului, creșterea vârstei de pensionare și instituirea unui regim tranzitoriu diferențiat.
CCR a subliniat că sesizarea CJUE este un mecanism de cooperare între instanțele naționale și Curtea Europeană, care oferă interpretări utile pentru litigii concrete, nu avize consultative generale. În cazul cererilor respinse, întrebările vizau acte normative care nu erau încă în vigoare sau scenarii ipotetice, ceea ce le-a făcut inadmisibile.
Curtea a mai precizat că, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, legea poate să nu intre niciodată în vigoare, iar sesizarea CJUE în acest context ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ, ceea ce este interzis. CCR a citat și precedentele din 2018 care confirmă că instanța constituțională nu poate sesiza CJUE în procedura a priori.
De asemenea, doctrina „actului clar” permite instanțelor naționale să aplice direct standardele CJUE deja existente, fără a solicita o decizie preliminară suplimentară.
Pe 18 februarie, Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) pe modificarea legii privind pensiile magistraților și astfel actul normativ este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Promulgarea legii va fi făcută numai după comunicarea oficială a deciziei Curții Constituționale, a transmis Administrația Prezidențială, într-o informare de presă.
Pe 20 februarie, conducerile tuturor Curților de Apel din țară i-au cerut președintelui Nicușor Dan să retrimită Parlamentului pentru reexaminare Legea care vizează pensiile magistraților.
Editor : Ana Petrescu
